Mali: drumul de la democraţie la riscul de a deveni un Afganistan african

Franţa a intervenit în Mali la cererea autorităţilor din capitala Bamako, în urma unei ofensive islamiste în sud FOTO Reuters

Timp de 20 de ani, Mali, fostă colonie a Franţei, a fost considerat un model democratic în Africa de Vest, fiind lăudat pentru creşterea economică şi pentru stabilitatea socială. Dar în 2012, o mare parte din acest progres a fost anulat de o lovitură de stat militară, dar şi de o creştere a radicalilor islamişti asociaţi cu Al-Qaeda, care şi-au creat practic un stat al lor în nordul ţării.

Mali a câştigat independenţa faţă de Franţa în 1960. Naţiunea din Africa de Vest a trecut prin numeroase încercări de atunci, printre care se numără şi secetă, răscoale şi ani de dictatură militară. A avut primele alegeri democratice în 1992 şi timp de 20 de ani a fost considerată un model democratic. Asta până în martie 2012, când un grup militar a răsturnat guvernul, a forţat demisia prim-ministrului, a subminat economia naţională aflată în creştere, şi stabilitatea socială relativă. Acum, ţara riscă să se transforme oricând într-un Afganistan african, scrie „Business Week“.

Există şi câteva veşti bune. A fost ales un nou prim-ministru, Django Sissoko, al cărui guvern reprezintă toate regiunile ţării. Pe 21 decembrie, grupurile rivale de rebeli islamişti au promis să pună capăt ostilităţilor din nordul ţării şi să se angajeze în negocieri cu guvernul interimar. Există şi un proiect de intervenţie al Organizaţiei Naţiunilor Unite în Mali, pentru a ajuta statul să scape de ceea ce este acum cel mai întins teritoriu din lume controlat de extremiştii islamici.

Cum grupurile extremiştilor s-au mutat pe neaşteptate spre sud, în teritoriul controlat de guvern, Franţa a lansat atacuri aeriene asupra rebelilor pe 11 ianuarie, în mare parte pentru a-i ajuta pe cei 6.000 de cetăţeni francezi din Mali. Intervenţia Franţei a reuşit pentru moment să împingă extremiştii înapoi spre nord, dar le-a dat motiv să-şi sporească atitudinea anti-occidentală şi să câştige mai mulţi simpatizanţi, scrie publicaţia citată.

Viitoare alegeri electorale

Există planuri de a organiza alegeri electorale în aprilie, dar există deja îngrijorări că acestea ar putea fi întârziate şi că armata se implică în politică. La urma urmei, prim-ministrul Modibo Diarra a demisionat sub presiunea militară. Până la alegerea unui guvern pe cale deocrată, este de aşteptat ca armata să se implice în politică şi să erodeze democraţia. Traficul de droguri, corupţia şi tensiunile etnice vor îngreuna, de asemenea, stabilizarea sau consolidarea legitimităţii guvernului.

Creşterea economică este aşteptată să crească la 4% în 2013, faţă de 1,5% în 2012, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), însă guvernul are un deficit bugetar de 110 milioane de dolari. FMI a oferit un împrumut de 18 milioane de dolari pentru ţara săracă, dependentă de ajutoare.

Şomajul, în prezent de 30%, continuă să crească, fapt care determină tot mai mulţi bărbaţi să intre în rândurile grupărilor ce au legătură cu Al-Qaeda. Turismul, cel de-al treilea generator de venituri al ţării, va continua să scadă până când securitatea se va îmbunătăţi. În trecut, peste 170.000 de oameni vizitau anual Mali, însă în prima jumătate a anului 2012 au fost doar 7.000 de vizitatori.

Care sunt îngrijorările legate de drepturile omului din Mali

Criza socială existentă se va înrăutăţi. Potrivit ONU, mai mult de 600.000 de copii sub cinci ani suferă de subnutriţie severă, ca urmare a crizei alimentare. Extremiştii vor continua să terorizeze civilii, în special femeile şi copiii, prin intermediul legii extremiste Sharia. Mulţi dintre copiii care au abandonat şcoala sunt plătiţi cu 10 dolari să devină soldaţi. Mâinile celor care fură sunt tăiate. Cuplurile acuzate de adulter sunt bătute cu pietre până mor. Sanctuare religioase şi culturale sunt distruse.

„Islamiştii, care controlează cea mai mare parte din nord, au impus o formă strictă a legii islamice, Sharia. Localnicii nu sunt receptivi la astfel de interpretări extreme, ci practică o formă mult mai relaxată a islamului. Unii au ieşit în stradă în semn de protest. Grupurile radicale au interzis muzica, fumatul, băuturile alcoolice şi sportul la televizor. Execuţii publice, amputările, biciuirile şi alte pedepse inumane devin destul de comune“, susţine ONU.

Aceste condiţii extreme vor determina şi mai mulţi oameni să fugă din nord spre sud. Peste 200.000 au făcut-o deja, iar alţi 300.000 şi-au găsit refugiu în Mauritania, Niger, Burkina Faso şi Algeria. Deşi au existat ajutoare umanitare pentru refugiaţi, mulţi dintre ei încă se luptă pentru a face rost de mâncare, apă şi îngrijire medicală.

Aceste crize politice, economice şi sociale din Mali vor fi agravate de problemele de securitate globale în lunile următoare. Nu există nicio garanţie că intervenţia străină va ajuta ţara să se redreseze. Dimpotrivă, există riscul ca situaţia să se înrăutăţească şi să transforme ţara într-un Afganistan african, conchide „Business Week“.