Cine este Maria Corina Machado, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace

Maria Corina Machado, lidera opoziţiei din Venezuela, este câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace din acest an „pentru munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice pentru poporul venezuelean şi pentru lupta sa pentru realizarea unei tranziţii juste şi paşnice de la dictatură la democraţie”, a anunțat vineri Comitetul Nobel din Norvegia.

FOTO PROFIMEDIA

Premiul Nobel pentru Pace pentru anul 2025 este acordat unei campioane curajoase şi dedicate cauzei păcii – unei femei care menţine flacăra democraţiei aprinsă în mijlocul unui întuneric tot mai dens, se arată în comunicatul Comitetului Nobel.

Trecem printr-o perioadă „în care democraţia este ameninţată” şi „este mai important ca niciodată” să fie apărat acest teren comun, subliniază Comitetul.

Născută în Caracas, capitala Venezuelei, în 1967, Machado este de profesie inginer. În 2002, a fondat Súmate, un grup de voluntari care promovează drepturile politice și monitorizează alegerile. 

Freedom House, un grup de monitorizare, afirmă că instituțiile democratice din Venezuela s-au deteriorat din 1999, „dar condițiile s-au înrăutățit brusc în ultimii ani” din cauza represiunii dure a guvernului președintelui Nicolás Maduro.

Împiedicată să candideze în alegerile din 2024, Machado l-a sprijinit la președinție pe candidatul opoziției Edmundo Gonzalez Urrutia.

În calitate de lider al mişcării democratice din Venezuela, Maria Corina Machado este unul dintre cele mai extraordinare exemple de curaj civil din America Latină din ultima perioadă, a constatat Comitetul Nobel de la Oslo.

Maria Corina Machado „a fost o figură cheie, unificatoare, într-o opoziţie politică care a fost cândva profund divizată – o opoziţie care a găsit un teren comun în cererea de alegeri libere şi de guvern reprezentativ. Tocmai acest lucru se află în centrul democraţiei: voinţa noastră comună de a apăra principiile guvernării populare, chiar dacă nu suntem de acord. Într-o perioadă în care democraţia este ameninţată, este mai important ca niciodată să apărăm acest teren comun”

Venezuela a evoluat de la o ţară relativ democratică şi prosperă la un stat brutal şi autoritar, care se confruntă în prezent cu o criză umanitară şi economică. Majoritatea venezuelenilor trăiesc în sărăcie profundă, în timp ce cei puţini aflaţi la vârf se îmbogăţesc. Maşinăria violentă a statului este îndreptată împotriva propriilor cetăţeni. Aproape 8 milioane de oameni au părăsit ţara. Opoziţia a fost sistematic reprimată prin fraudarea alegerilor, urmărirea penală şi închisoarea. Regimul autoritar din Venezuela face extrem de dificilă activitatea politică, a arătat Comitetul Nobel.

Jørgen Watne Frydnes, președintele Comitetului Nobel din Norvegia, a precizat că nu este sigur dacă María Corina Machado va putea fi prezentă la ceremonia de decernare a premiului pentru pace din Norvegia, care va avea loc în decembrie.

„Este o chestiune de securitate. Este prea devreme să spunem. Sperăm să-l avem pe laureat alături de noi la Oslo, dar aceasta este o situație gravă de securitate care trebuie gestionată”, a declarat Frydnes vineri.

Machado se află într-un loc ascuns după ce regimul venezuelean a luat măsuri pentru a înăbuși disidența în urma alegerilor de anul trecut.

Alegerile din 2024, un punct de cotitură

În calitate de fondatoare a Súmate, o organizaţie dedicată dezvoltării democratice, Maria Corina Machado a militat pentru alegeri libere şi corecte în urmă cu mai bine de 20 de ani. După cum a spus ea însăşi, „a fost o alegere între buletine de vot şi gloanţe”, arată Comitetul Nobel. Machado s-a pronunţat în favoarea independenţei judiciare, a drepturilor omului şi a reprezentării populare şi activat ani de zile pentru libertatea poporului venezuelean.

Machado a fost candidata opoziţiei la preşedinţie, dar regimul i-a blocat candidatura. Ea l-a susţinut apoi pe reprezentantul unui alt partid, Edmundo Gonzalez Urrutia. Sute de mii de voluntari s-au mobilizat dincolo de diviziunile politice. Aceştia au fost instruiţi ca observatori electorali pentru a asigura alegeri transparente şi corecte. În ciuda riscului de hărţuire, arestare şi tortură, cetăţenii din toată ţara au monitorizat secţiile de votare. Aceştia s-au asigurat că rezultatele finale au fost documentate înainte ca regimul să poată distruge buletinele de vot şi să mintă cu privire la rezultat.

Eforturile opoziţiei colective, atât înainte, cât şi în timpul alegerilor, au fost inovatoare şi curajoase, paşnice şi democratice. Opoziţia a primit sprijin internaţional după ce liderii săi au făcut publice rezultatele voturilor colectate din circumscripţiile electorale, arătând că opoziţia a câştigat cu o marjă clară. Regimul de la Caracas a refuzat însă să accepte rezultatul alegerilor şi s-a agăţat de putere.

La Premiul Nobel pentru Pace din acest an au fost nominalizate organisme precum Curtea Penală Internaţională sau Agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni (URWA, dar) şi comisarul său general Philippe Lazzarini. În acest an, au fost în cursă 338 de candidaţi şi 94 de organizaţii, cu 52 mai multe propuneri decât anul trecut.

Premiul Nobel pentru Pace este acordat de un comitet format din cinci membri, alești pentru un mandat de şase ani de parlamentul norvegian (Stortinget), şi singurul care se decernează la Oslo, premiile pentru celelalte categorii fiind acordate la Stockholm.