Jurnalul petei de petrol: Implicaţii politice şi economice

O explozie înregistrată pe o platformă petrolieră din Golful Mexicului ameninţă sensibilul ecosistem de pe ţărmul de sud al Americii.

Implicaţii politice şi economice (19 mai)

Ezitările opiniei publice americane faţă de forajul submarin, pe fondul crizei ecologice din Golful Mexic, au fost explicate de Keith Clarke, profesor de geografie la Facultatea din Santa Barbara.

În SUA, forajul este o parte integrantă a economiilor locale – şi consecinţele dezastrelor de acest fel sunt imediate şi afectează grav comunităţile – de aceea subiectul este mult mai sensibil aici”, a spus Clarke.  

Autorităţile americane, prin vocea lui Ken Salazar, Secretarul Afacerilor Interne, au promis că agenţia care răspunde de forajul submarin va suferi un proces de reformare, în sensul că vor fi alocate mai multe resurse şi se va garanta o independenţă sporită.

De asemenea, Salazar a trimis conducerii BP o scrisoare deschisă prin care cere cu fermitate companiei să îşi asume costurile incidentului.

“Opinia publică are dreptul să ştie că BP va suporta costurile distrugerilor produse până în prezent sau care vor fi produse în viitor. În cazul în care British Petroleum nu intenţionează să îşi asume aceste costuri, cerem clarificări publice imediate.” a scris oficialul american.

Oficialii se tem că BP se va prevala de o reglementare federală, care limitează plata în astfel de situaţii la un plafon maxim de 75 milioane de dolari. Totuşi, conducerea companiei a afirmat că e pregătită ssă suporte integral costurile, fără a apela la această posibilitate.

Până în prezent, BP afirmă că a reuşit să capteze aproximativ 40% din petrolul deversat în ocean şi face eforturi pentru a controla complet scurgerea. După ce mai multe opţiuni au dat greş din cauza condiţiilor atmosferice sau a dificultăţilor cauzate de adâncimea la care se află puţul de petrol.

Din păcate, efectele incidentului se simt din ce în ce mai puternic, în special asupra industriei piscicole, după ce autorităţile americane au interzis pescuitul pe 19% din suprafaţa economică exclusivă deţinută de SUA în Golful Mexic.


Vinovăţie diluată - Actualizare articol  (11 mai)

În urma eşecului din weekend-ul trecut, când BP nu a reuşit să plaseze un rezervor care să acopere puţul submarin, compania britanică încearcă noi soluţii pentru a opri deversarea. Una dintre ele presupune scufundarea unui alt rezervor mai eficient, de dimensiuni mai mici.

Conform unor surse, în audierea din faţa Congresului, cele trei firme implicate vor încerca să se învinovăţească reciproc. British Petroleum va urma să argumenteze că evenimentul s-a petrecut datorită echipamentelor de protecţie aflate în posesia companiei de foraj Transocean. În acest caz, firma de foraj va da vina pe un subcontractor al British Petroleum, compania Halliburton, care a construit un zid de ciment ce a colapsat.

Pe lângă eforturile de e remedia situaţia şi de a se stabili un vinovat, în SUA se dezbate deja oportunitatea politicilor susţinute de administraţia Obama, de încurajare a forajului submarin.

Prestigiosul institut “Carnegie Endowment for International Peace” a pus in discuţie un raport realizat anul trecut, care neagă avantajele forajului submarin, datorită cantităţilor mici de petrol exploatat din astfel de surse dar şi al impactului potenţial asupra mediului înconjurător. Raportul sugerează şi câteva alternative mai avantajoase, ce variază între raţionalizarea consumului, dezvoltarea unor tehnologii economice energetic şi cercetarea unor resurse alternative.


Costuri şi scenarii - Actualizare articol (6 mai)

Preşedintele British Petroleum, încrezător in şansele companiei sale de a opri scurgerea de petrol din Golful Mexic, a declarat, joi, 6 mai, că “într-un final, vom câştiga pentru că una din acţiunile noastre va avea succes”.

BP pregăteşte instalarea unui rezervor din ciment şi oţel, cu o greutate de 100 de tone, care să capteze petrolul scurs şi să blocheze infiltrarea sa în ocean. De asemenea, compania engleză a început forarea unui alt puţ, menit să scadă cantitatea ţiţeiului deversat.

Temerile pieţelor financiare faţă de dimensiunea catastrofei ecologice şi a costurilor au dus la o scădere cu 15 procente a acţiunilor BP.

Deşi sunt dificil de estimat, costurile financiare ale evenimentului ar putea varia între unul sau două miliarde de dolari şi zece miliarde. Scenariul optimist prevede ca instalarea rezervorului să oprească scurgerea de petrol şi, ulterior, să o blocheze complet prin activarea unei valve de siguranţă.

În schimb, varianta pesimistă presupune ca scurgerea să continue şi cantitea mare deversată să afecteze ţărmurile Floridei şi, implicit, anumite companii din domeniul turismului şi pisciculturii, care vor cere despăgubiri.

Deşi BP şi-a asumat plata tuturor costurilor, există posibilitatea ca o lege americană, aflată în vigoare, să uşureze efortul financiar al companiei engleze. Legea limitează contribuţia corporaţiei aflate în culpă la un plafon maxim de 75 milioane de dolari, iar eventualele cheltuieli excedentare fiind suportate de un fond federal, în cuantumul a un miliard de dolari.

Totuşi, conform experţilor, este puţin probabil ca BP să beneficieze de prevederile acestei legi, care se aplică numai în cazul în care compania responsabilă nu are nicio culpă în provocarea incidentului.


Dezastru aşteptat - Actualizare articol (3 mai)

La zece zile de la producerea exploziei care a scufundat platformei petroliere aparţinând companiei engleze British Petroleum, petrolul deversat în Golful Mexic a atins coastele Louisianei, punând în pericol ecosistemul litoral din sudul Statelor Unite. Deşi, în primă fază, părea că o catastrofă va fi evitată, s-a constatat că explozia va avea repercusiuni mult mai severe, cantitatea de petrol deversată find de cinci ori mai mare decât s-a estimat.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, aflat într-o vizită în zonă pentru a estima gravitatea evenimentului, a declarat că “avem de-a face cu un dezastru ecologic serios, ce poate deveni fără precedent”. Petrolul deversat poate afecta semnificativ economia şi ecosistemul regiunii”.

Autorităţile americane au cerut companiei responsabile să aloce mai multe resurse pentru rezolvarea problemei. În prezent, peste 1900 de oameni, 300 de vase, mai multe avioane şi elicoptere luptă pentru ca ţărmul să fie cât mai puţin afectat. Pe lângă pericolul ecologic, este afectată şi industria piscicolă, care asigură subzistenţa unui număr semnificativ de localnici. Conform Administraţiei Naţionale a Atmosferei şi Oceanelor, 3.2 milioane de pescari amatori pescuiesc în Golful Mexic iar în  anul 2008, industria piscicola a înregistrat o producţie de peste 450.000 de tone anual.


Pentru a urmări evoluţia fenomenului în ultimele 10 zile, puteti urmări o reprezentare grafică aici.


Filmul evenimentului

Situatia prin care trece compania British Petroleum arată că o veste bună nu vine niciodată singură. Uneori, vine însoţită de una dezastruoasă. Compania britanică a aflat asta pe pielea ei, după ce performanţele financiare ale gigantului petrolului care au crescut, în primul trimestru al lui 2010, cu 135% faţă de perioada similară a anului precedent, au fost umbrite de explozia unei platforme petroliere din Golful Mexic.


Reacţia British Petroleum
Explozia a avut loc pe 20 aprilie şi s-a soldat cu dispariţia a 11 muncitori, dintr-un total de 137. Deşi, în prima fază, a părut că o catastrofă naturală va fi evitată, ulterior specialiştii companiei britanice au observat că printr-o fisură submarină sunt eliberaţi, în ocean, 1000 de barili de petrol, în fiecare zi. Amploarea evenimentului a condus la o scădere a cotaţiei bursiere a BP cu două procente.

Având o experienţă nefericită în 2005, când o explozie a unei rafinării din Texas a companiei s-a soldat cu moartea a 15 persoane şi o amendă din partea autorităţiloe americane de 87 de milioane de dolari, BP a încercat să reacţioneze rapid prin lansarea mai multor roboţi submersibili, controlaţi de la suprafaţă, care au încercat blocarea unui sistem de valve, acţiune ce ar fi oprit scurgerea. Totuşi, datorită înrăutăţirii condiţiilor atmosferice şi potenţialul insucces al acţiunii, s-au imaginat şi alte metode de intervenţie. În prezent, există un plan de săpare a unui nou puţ de extracţie, pentru a uşura presiunea şi, implicit, a scădea cantitatea de petrol eliberată în ocean. Dar, având în vedere perioada lungă de timp necesară pentru realizarea acestui plan, BP intenţionează să instaleze un dom subacvatic, care să capteze petrolul scurs, de unde va fi preluat ulterior de nave.
 
Riscuri pentru mediu
Riscurile incidentului sunt încă incomplet cunoscute şi depind, într-o mare măsură, de condiţiile atmosferice şi de direcţia vântului, care poate duce petrolul în larg sau, din contră, spre ţărmul american, unde ar putea provoca pierderi incalculabile bogatei flore şi faune locale.

Evenimentul vine la scurt timp după ce, preşedintele american, Barack Obama, a propus un nou set de politici federale faţă de exploatările petrolifere submarine din apele teritoriale americane. Multe voci au susţinut că propunerea preşedintelui Obama este un soi de politică quid pro quo, pentru a obţine susţinerea republicană al unui proiect de lege menit să descurajeze emisiile de carbon. Totuşi, în ciudat incidentului, Casa Albă a anunţat că îşi menţine poziţia faţă de necesitatea unor noi reglementări în materie de foraj submarin.

Într-un final, dacă accidentul se va transforma într-un dezastru ecologic, sau, din contra, va avea repercusiuni minore, depinde într-o mai mică măsură de controlul uman şi mai mult de hazard. Dacă, într-adevăr, măsurile luate pentru a bloca deversarea nu vor fi eficiente, evenimentul poate deveni un dezastru similar celui din 1989, când un tanc petrolier aparţinând companiei Exxon, a suferit un accident ce a contaminat coastele Alaskăi cu aproape 270.000 de barili de petrol.