Interviu Jeri Guthrie-Corn: “Atacurile legale asupra Şcolii Americane sunt o amintire urâtă a mandatului meu”

A cunoscut România şi la momentul zero - când a izbucnit Revoluția. A revenit după 20 de ani într-o ţară pe care o consideră democratică. Jeri Guthrie-Corn, numărul doi din Ambasada SUA, spune însă că va pleca vara viitoare din România şi cu o singură amintire neplăcută: lupta pentru statutul Şcolii Americane Internaţionale din Bucureşti.

Acordul bilateral de asistenţă tehnică dintre SUA-România din 1995, prevede că Şcoala Americană Internaţională este scutită de taxe. În România i-au fost impuse totuşi taxe de proprietate începând din anul 2004. După 7 ani de procese şi amânări în sistemul din România, Consiliul Director al Şcolii Americane Internaţionale din Bucureşti tot nu a reuşit să rezolve această situaţie dificilă.

Aţi fost aici şi acum 20 de ani, în timpul Revoluţiei. Atunci, românii aveau bani, dar nu aveau ce să cumpere. Acum, au ce să cumpere, dar nu mai au bani. Cât credeţi că vor mai plăti preţul libertăţii? Cât va mai dura tranzitia?

Vorbim despre două perioade extrem de diferite. Am fost aici acum 20 de ani, de fapt, aproape 21. Ştiu că nu era nimic la piaţă, la fel cum se întâmpla în multe state din blocul comunist. Era o economie artificială, nu era o piaţă deschisă, liberă şi asta însemna că, de fapt, nu găseai nimic pe piaţă. Am văzut acelaşi lucru în multe ţări unde am lucrat şi am trăit. Cred că varietatea de produse care există în ziua de azi, accesul la bunuri necesare precum medicamentele sunt normale... Când am venit aici data trecută nu exista nici măcar hârtie igienică, bunuri de strictă necesitate nu erau de găsit. Deci cred că România a înregistrat progrese ca democraţie şi economie de piaţă. Ştiu că acum e o perioadă economică dificilă. Când vă referiţi la problemele economice ale românilor pot să vă spun că şi în Statele Unite foarte mulţi oameni au probleme din pricina crizei economice. Circa 10% dintre americani nu au locuri de muncă, un procent extrem de mare. Dar ştiţi, aici, în Bucureşti, există încă oameni care merg la cumpărături. Când mă duc în vreun mall, e întotdeauna plin de oameni care cumpără. De aceea nu mă duc sâmbătă dimineaţa. Deci există încă mulţi români care au posibilitatea să cumpere produsele pe care şi le doresc. Cred că România a luat decizia corectă când a apelat la împrumuturi de la FMI şi de la Comisia Europeană şi că pentru anul viitor este posibilă o creştere economică. Una modestă, dar poate fi începutul sfârşitului acestei perioade de recesiune.

Aveţi însă nevoie de un sector privat mai bine reprezentat pentru că motorul pentru că deschiderea de firme, în special mici şi mijlocii este motorul ce asigură crearea de noi locuri de muncă.

Totuşi, în România, bătrânii au pensii atât de mici, încât de cele mai multe ori nu îşi permit să îşi cumpere şi mâncare şi medicamente...

Îmi dau seama de asta...Nu ştiu care ar fi soluţia pentru asta. Ştiu că pe piaţa din România există multe produse subvenţionate - pâinea este unul dintre ele. Şi ştiu că produsele de aici au preţuri mai mici decât în statele învecinate. Trebuie să existe eforturi de creştere a pensiilor, dar trecerea de la o economie comunistă la una de piaţă, deschisă, şi la democraţie este şi ea extrem de dificilă.

Experienţa de atunci a fost, într-un anumit sens, "memorabilă". S-a tras cu mitraliera în imediata dvs. apropiere, se trăgea peste tot în Bucureşti, oamenii veneau să se refugieze în Ambasada SUA. Cu ce experienţe memorabile veţi pleca din actualul mandat?

Sunt foarte tristă că trebuie să plec din România la sfârşitul verii viitoare. Am amintiri frumoase chiar şi din perioadele mai grele petrecute aici. Îmi plac românii, îmi place ţara şi cred că are un potenţial foarte mare. Chiar dacă au fost vremuri grele imediat după Revoluţie, nu am plecat cu amintiri urâte, am dorit întotdeauna să mă întorc. Una dintre cele mai frumoase amintiri din acest mandat este vizita vicepreşedintelui Joe Biden din octombrie anul trecut, un moment important pentru România şi pentru alte state din Europa de Est. Vicepreşedintele a venit să declare sprijinul Statelor Unite pentru România şi restul regiunii. Un alt aspect care mi-a făcut şederea foarte plăcută aici a fost faptul că în Ambasada SUA am lucrat cu o super-echipă.

România este astăzi o ţară foarte diferită faţă de acum 20 de ani. Este un aliat pe care te poţi baza în cadrul NATO, o membră a Uniunii Europene, o ţară democratică cu potenţial mare pentru viitor. Mai mult, România a devenit acum o ţară-donator care ajută alte naţiuni să facă faţă catastrofelor naturale şi să îşi consolideze economia şi democraţia.

Am totuşi şi ceva negativ de spus. Cea mai dificilă parte a misiunii mele, de când m-am întors în România în 2008, a fost  rezolvarea  problemelor juridice şi fiscale ale Şcolii Americane Internaţionale din Bucureşti. Sunt preşedinte al Consiliului Director al şcolii, este una dintre responsabilităţile mele ca Adjunct al Şefului Misiunii Diplomatice a SUA. Din 2004, s-au introdus impozite pe proprietate pentru şcoală,în ciuda faptului că şcoala este scutită de taxe conform prevederilor acordului bilateral de asistenţă tehnică dintre România şi SUA, semnat în 1995. De fapt, în 1999, un amendament referitor la şcoală a fost adăugat la acest acord bilateral. Acordul a fost ratificat de Parlamentul României, deci are forţa unei legi naţionale. Aşadar, potrivit acestui acord bilateral, şcoala este scutită de taxe. De asemenea, conform legii româneşti, instituţiile educaţionale non-profit sunt scutite de taxe. Cu toate acestea, situaţia durează din 2003. Este o situaţie extrem de dificil de rezolvat, lucrăm cu o firmă de avocatură foarte bună şi deja ne-am prezentat în instanţă de câteva ori. Vrem să rezolvăm această problemă pentru binele şcolii şi al studenţilor, respectând în acelaşi timp legislaţia românească.

Oraşul Voluntari a decis că şcoala trebuie să plătească taxe. Nu facem aceste eforturi doar pentru americani; copiii reprezentanţilor a13 alte misiuni diplomatice sunt înscrişi la această şcoală. Şi mai important, peste 33% dintre copiii de acolo sunt români. De fapt, există mult mai multe cereri de a înscrie copii români decât putem accepta şi asta tocmai pentru că şcoala este una internaţională. Încercăm să avem cât mai multe naţionalităţi reprezentate, fără ca vreuna să depăşească 30-35% din total. Pentru România dorim ca şcoala să fie cât se poate de performantă.

Nu încerc să împart vinovăţii, dar nu am reuşit să găsim, deşi mai încercăm, vreo decizie a unei instanţe româneşti care să recunoască acordul internaţional sau care să facă referire la legislaţia românească ce stabileşte că şcoala este scutită de taxe. Sunt hotărâtă totuşi să rezolv problema, în aşa fel încât succesorul meu să nu mai trebuiască să se lovească de ea.

Aţi spus, într-o declaraţie publică, că filmul "4 luni, 3 săptămâni, 2 zile" era emblematic pentru acea perioadă, cu un amendament: că doctorul ar fi fost plătit în cartuşe de Kent, nu în bani. În urmă cu câteva zile, mai multi vameşi au fost arestaţi pentru că au permis contrabanda cu ţigări. Au fost mituiţi cu ţigări şi... pamperşi. Deci, ce s-a schimbat?

Aţi spus că vameşii au fost arestaţi. Deci, au fost arestaţi? Acesta e cuvântul-cheie: acum există legi şi sunt aplicate, ceea ce înseamnă că mita este un delict şi că oamenii sunt pedepsiţi pentru asta. Corupţie şi mită există peste tot. Dar ce face diferenţa este cum este aplicată legea şi cum tribunalele (judecătorii) şi oficialii se comportă când este vorba de mită şi corupţie. Răspunsul corect este: să se facă arestări. Să ai parte de un proces corect, să fii pedepsit dacă e cazul. Important este să fie pedepsită corupţia, iar oamenii să nu pretindă că nu o văd.

Credeţi că România are, în prezent, un sistem judiciar care funcţionează?

Cred că sistemul judiciar din România poate fi îmbunătăţit. Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a vorbit despre îmbunătăţirile care ar putea fi făcute în sistemul judiciar şi are competență să vorbească în acest domeniu. În SUA, există legislaţie scrisă de el. Este avocat, are multă experienţă. De exemplu, România a luat recent o decizie înţeleaptă, aşa-numita "mică reformă în justiţie" care are ca scop scurtarea duratei proceselor. Multe procese durează în România ani la rând. Astfel costurile cresc şi dreptatea se face târziu. Nu este o modalitate corectă de a desfăşura un proces. Noi credem în dreptul oamenilor de a avea parte de un proces rapid. Sistemul judiciar românesc este foarte diferit de cel din SUA. Noi avem procese cu juraţi, iar procesele se încheie mai repede. În parte, deoarece, în SUA, numai o zecime dintre cazuri ajung în instanţă. Ne bazăm mult pe mediere, pe înţelegeri amiabile şi procurorii au posibilitatea de a nu duce neapărat un caz în instanţă: de exemplu, dacă un om recunoaşte de bunăvoie că a comis o infracţiune, e posibil să nu fie nevoie de un proces lung. Aici, procurorii nu au la fel de multă flexibilitate. Am participat la multe dintre dezbaterile  dinaintea alegerilor pentru Consiliul Suprem al Magistraturii. Mulţi dintre judecători au spus că au atât de multe cazuri, încât nu se pot pregăti cum trebuie pentru fiecare caz pe care au îl au pe masă zilnic.

Ambasada SUA a criticat dur în ultima vreme corupţia din România, care împiedică inclusiv desfăşurarea afacerilor pe care le au aici oameni de afaceri americani. Cine sunt oamenii de afaceri americani care s-au plâns Reprezentanţei SUA?

Nu pot să dau nume de companii, dar pot să vă spun că auzim des aceleaşi plângeri în această perioadă, când oamenii de afaceri se gândesc cu mare atenţie unde să-şi mute o fabrică sau unde să-şi investească banii. Cred că potenţialii investitori vor încerca să vorbească cu oameni de afaceri care sunt deja într-o anumită ţară, să-i întrebe ce fel de probleme există acolo. Ce tot auzim e că investitorii au nevoie de prezivibilitate. Dacă semnezi un contract şi ai investit o anumită sumă de bani, trebuie să fii convins că termenii nu se schimbă pe durata contractului. Investitorii vor transparenţă şi siguranţa că angajamentele vor fi duse la bun sfârşit în mod corect. În anumite cazuri (n.r. în ceea ce priveşte investitorii americani), a existat o anumită lipsă a previzibilităţii, în alte cazuri, angajamentele nu au fost duse la bun sfârşit. Vă dau un exemplu: companiile cumpără mult şi investesc pentru a-şi păstra afacerile din România şi uneori trebuie să aştepte un an sau chiar mai mult pentru rambursarea TVA-ului. Este inacceptabil. Acest tip de întârziere va descuraja alţi investitori care ar fi putut veni în România. O altă problemă majoră este absenţa infrastructurii. Sperăm că România va fi capabilă să absoarbă mai mult din fondurile structurale UE pentru a construi un sistem mai bun de infrastructură şi a atrage astfel mai mulţi investitori. Ştim mulţi investitori care au decis să nu vină în România tocmai pentru că lipseşte infrastructura.

Pe de altă parte, populaţia educată a României atrage investitori. Am avut plăcerea să deschid o fabrică Procter&Gamble la Urlaţi, cu o investiţie de 125 de milioane de dolari (şi plănuiesc să se extindă). S-au creat deja locuri de muncă acolo pentru 250 de oameni. O altă companie urmează să realizeze curând o investiţie de peste 100 de milioane de dolari, la Ploieşti şi, desigur, cea mai mare investiţie pe care o avem aici este fabrica Ford, de la Craiova. De când ambasadorul Gitenstein a venit la post, în august 2009, s-au făcut investiţii americane de aproximativ 1 miliard de dolari în România. Să mai adaug şi că, în prezent, Camera de Comerţ americană are peste 300 de membri. Or, acum 15 de ani, avea 22 de membri.

Jeri Guthrie-Corn: „Cea mai bună modalitate de a evita corupţia este existenţa unor procurori şi a unor judecători care sunt total dedicaţi legii“

De unde ar trebui să pornească România şi ce ar trebui să facă pentru a diminua corupţia?

Este o întrebare foarte dificilă. Nu ştiu care e medicamentul minune pentru a elimina corupţia. Ştiu că fostul secretar de stat Colin Powell a spus că acest fenomen, al corupţiei, este principalul obstacol în calea dezvoltării foarte multor ţări, de pe toate continentele. La final de mandat s-a declarat descumpănit că nu a reuşit să schimbe această cultură a corupţiei. Acest lucru ia mult timp. Cele mai multe state europene au sisteme de valori construite de-a lungul mai multor secole, sisteme ce resping corupţia şi mita.

Nu e chiar acelaşi lucru, dar mă gândesc la cele două fiice ale mele. Când aveau cam patru ani, amândouă, au furat ceva. Una a furat nişte bomboane de la magazin. Am văzut bomboanele, mi-am dat seama ce s-a întâmplat, am dus-o înapoi la magazin şi am pus-o să-i ceară scuze proprietarului. Am făcut-o să îi fie ruşine. Cealaltă a furat de la o prietenă o rochiţă de păpuşă Barbie. Am luat-o de mânuţă şi am dus-o să îşi ceară scuze şi să dea înapoi rochiţa. Niciuna nu a mai furat nimic niciodată. Deci cred că există un sistem de valori de bază pe care copiii îl invaţă de la părinţi, iar cetăţenii din societate. În ceea ce priveşte sistemul judiciar, noi avem câteva principii în Statele Unite. Numărul unu: nimeni nu este deasupra legii. Am avut oficiali, membri ai Congresului, care au fost anchetaţi, judecaţi şi trimişi la închisoare pentru corupţie. Nu a contat că erau oameni bogaţi şi puternici. Pentru că nimeni nu e deasupra legii. Şi cea mai bună modalitate de a evita corupţia este existenţa unor procurori şi judecători care sunt total dedicaţi Legii. Nu partidelor politice, nu prieteniilor. Ci Legii. Sunt câteva aspecte important de reţinut.

În România aţi văzut vreun asemenea om - important, ori puternic din punct de vedere politic judecat şi pedepsit pentru corupţie?
În ultima vreme, au fost câţiva lideri politici importanţi anchetaţi. În Statele Unite, obiectivul nostru este ca orice persoană care comite acte de corupţie să ştie că va înfrunta consecinţele.

Cât de liberă şi democratică poate fi considerată România odată ce chiar preşedintele României a inclus presa pe lista ameninţărilor la adresa securităţii naţionale? Mai putem vorbi de libertate de exprimare?

Aveţi o mare libertate de exprimare. Faptul că mulţi dintre liderii politici sunt criticaţi frecvent în presă, faptul că îmi puteţi pune această întrebare indică faptul că există libertate de exprimare în România. În ceea ce priveşte Strategia de Apărare a României, ştiu că în acest moment ea este proiect, nu lege şi că nu va deveni document cu caracter obligatoriu. Sprijinim libertatea de exprimare şi libertatea presei în orice ţară din lume şi evident că o sprijinim şi în România. Să ne gândim că în urmă cu 20 de ani, nu exista niciun fel de libertate de exprimare. Exista un singur ziar - „Scânteia" - care era doar de propagandă. Acum, există un spectru larg de ziare, săptămânale, de emisiuni TV. Şi, exact aşa cum procurorii şi judecătorii trebuie să fie dedicaţi în totalitate Legii, un jurnalist ar trebui să aibă o loialitate absolută faţă de fapte, adevăr şi acurateţe.

În Statele Unite, Hughes Rudd şi Walter Cronkite, doi dintre cei mai buni jurnalişti, spuneau exact ce se întâmplă. Timp de 30 de ani, cât Cronkite a făcut presă, nimeni nu a ştiut care îi erau opţiunile politice. Era loial doar adevărului şi acurateţii. 

Chiar şi în asemenea vremuri de recesiune, sunt necesare tăieri atât de dureroase şi creşterea TVA?

Toate partidele, din câte am înţeles, au fost de acord cu împrumutul FMI. A fost un pas corect, pentru că economia avea nevoie de un sprijin în acel moment. Măsurile de austeritate sunt dureroase şi dacă ne uităm la ce se întâmplă în Franţa şi Marea Britanie, în Spania, în Grecia, putem spune că oriunde oamenii au cheltuit mai mult decât îşi puteau permite, a trebuit să se facă o corecţie. Sigur, ar fi putut exista şi alte abordări în ceea ce priveşte măsurile de austeritate. Poate că în loc să se taie cu 25% salariile din sectorul public, 25% dintre angajaţi ar fi putut fi concediaţi. Cred că din motive foarte înţelepte nu s-a luat acea decizie. Credem că măsurile care au fost luate erau necesare şi asigură un viitor economic mai bun României.

România are încă o rată foarte mare - de peste 25% - de respingere a vizelor pentru SUA. Care sunt cel mai des întâlnite motive pentru refuzul acordării vizelor şi ce ar trebui să facem pentru a diminua această rată a respingerilor?

Şi aceasta e o problemă dificilă. Programul Visa Waiver e stabilit de Congresul SUA; ei fac regulile, noi doar le implementăm la secţiile consulare. Felul în care este redactată legea americană a imigraţiei conţine, într-un sens, o anomalie: presupunerea că orice persoană care încearcă să obţină o viză temporară intenţionează de fapt să imigreze ilegal în SUA. Deci, solicitantul trebuie să prezinte dovezi clare că se va întoarce în ţara de origine. De pildă, o dovadă că persoana deţine o afacere, o casă ori că are un viitor sigur din punct de vedere economic este importantă în cazul unei solicitări de viză. Nu se poate presupune că membrii Parlamentului se duc în Statele Unite ca să nu se mai întoarcă. În general, persoana respectivă trebuie să prezinte dovezi că are un viitor, o familie, un statut în ţara de origine, ceva ce o va determina să se întoarcă.

De aceea, un tânăr de 21 de ani care a terminat facultatea şi nu are un loc de muncă, o familie, probabil că nu va obţine o viză. Am lucrat la un consulat, pe un alt continent cu mult timp în urmă. Aceiaşi oameni veneau din nou şi din nou, pentru a cere viză. Şi când vredeam un „cunoscut" în uşă, ajunsesem să îi spun: „A, ce mă bucur! Te-ai căsătorit! Ai început o afacere!". Când îmi răspundeau că nu s-au căsătorit şi nici nu s-au lansat în afaceri, le spuneam: „atunci nu mai solicita viză, pentru că răspunsul va fi acelaşi!".

Sper că, în cele din urmă, România va îndeplini condiţia stabilită de Congresul SUA pentru eliminarea vizelor - o rată a respingerilor mai mică de 3%. Şi să reţinem totuşi că 75% dintre cei care vin la ambasada SUA obţin viza.

Dar tinerii unguri sau francezi nu prezintă oare acelaşi risc ca un tânăr român? Mă refer la riscul de a imigra ilegal în SUA.

Ba da. Pentru a rezolva acest aspect, SUA intenţionează să pună la punct un sistem prin care să verifice nu doar cine intră, dar şi cine iese de pe teritoriu. Vrem să dezvoltăm un sistem biometric pentru a înregistra şi plecările. SUA este o ţară mare. Şi dacă ajungi să treci de graniţă, este uşor să te faci de negăsit. Avem deja un milion de imigranţi legali în fiecare an şi nu se ştie câte milioane de imigranţi ilegali.

O parte a soluţiei este ca românii care solicită viză pentru SUA să se gândească bine înainte de a depune o nouă solicitare în cazul în care au fost respinşi. Bineînţeles, solicitanţii pot cere viza de câte ori doresc, însă orice respingere este numărată ca refuz, aşa că rata totală a refuzurilor creşte. De aceea, am realizat împreună cu Ministerul Afacerilor Externe o campanie de informare a cetăţenilor români despre cum să obţină o viză şi care sunt apoi paşii pe care trebuie să îi facă dacă cererea le este respinsă. Campania a fost lansată în primăvară.

Care este stadiul negocierilor dintre SUA şi România pe tema scutului antirachetă?

Mai sunt încă multe probleme tehnice de rezolvat în cadrul acestui acord bilateral. Trebuia să mai fie o rundă de negocieri luna aceasta, dar a fost amânată câteva săptămâni din cauza agendei.

Care este poziţia SUA faţă de noua arhitectură de securitate europeană - pactul europeano-rus încheiat de Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy cu Dmitri Medvedev ? Pierd astfel SUA din influenţă în Europa?

E bine în primul rând că preşedintele Medvedev va participa la discuţiile NATO-Rusia. Nu credem că este nevoie de o nouă arhitectură de apărare în Europa. Securitatea Europei este asigurată, iar NATO este principalul pilon de securitate. Nu credem că a existat un acord privind o nouă arhitectură de securitate europeană, dar discuţiile cu Rusia sunt binevenite.

Republicanii au obţinut controlul asupra Camerei Reprezentanţilor. Ce credeţi că se va schimba în relaţie cu România? În mod tradiţional, republicanii erau mai „aplecaţi" către această zonă a Europei...

Nu cred că alegerile parţiale vor schimba relaţia cu România. Cred că este vorba numai despre o percepţie greşită care există aici, în România, că republicanii ar fi mai atenţi la ceea ce se întâmplă în Europa de Est. Cred că vizita vicepreşedintelui Biden aici demonstrează că SUA acordă o mare atenţie şi că îşi asumă un mare angajament faţă de Europa de Est. Acum 20 de ani, Europa de Est capta atenţia tuturor ca urmare a prăbuşirii Uniunii Sovietice. Acum, Europa de Est este doar o parte a Europei, are mall-uri, movieplexuri şi nu mai este o zonă-problemă, cum e acum, de pildă, Yemen ori Haiti. Aşa că atenţia este atrasă de zonele unde există mai multe probleme. Însă angajamentele SUA faţă de Europa de Est nu s-au schimbat. Acum, din pricina crizei economice, Statele Unite s-au orientat mai mult către ce se întâmplă pe plan intern. Abia după aceea, se vor orienta şi către problemele externe. Preşedintele Obama este concentrat pe reforma din sănătătate, pe programul de stimulare a economiei. Deci nu cred că există vreo diferenţă între cum percep democraţii şi cum percep republicanii România.

Există vreo speranţă că Obama va veni în România înainte de sfârşitul mandatului ori că preşedintele Băsescu va avea o întrevedere cu el la Washington?

Nu pot spune care e agenda preşedintelui Obama. Vă pot spune că, după alegerile parţiale va petrece mult timp la Washington construind punţi de înţelegere, lucrând cu noul Congres. Ştiu că există mulţi lideri care doresc să se întâlnească cu preşedintele Obama, dar nu ştiu dacă se va întâmpla în viitorul apropiat.