Încă o criză a creditării la orizontul Europei

Problemele cu care se confruntă băncile vor declanşa o nouă criză a creditării, iar asta pune în pericol întreaga economie europeană, avertizează Comitetul Economic şi Financiar al UE. Riscul asociat crizei datoriilor de stat din zona euro s-a extins şi în sistemul bancar. Instituţiile de credit nu-şi mai permit să se finanţeze din cauza dobânzilor prea ridicate.

Criza datoriilor de stat din zona euro s-a extins cu repeziciune, exact aşa cum avertizau economiştii încă de acum doi ani. Cea mai recentă „victimă" este sistemul bancar european, care riscă acum să intre într-o nouă criză a creditării. Uniunea Europeană (UE) riscă să intre într-un „cerc vicios format din criza datoriilor suverane, lipsa de finanţare a băncilor şi creştere economică negativă", avertizează Consiliul Economic şi Financiar, una dintre cele mai influente organizaţii ale Uniunii Europene.

Practic, riscul asociat datoriilor de stat a fost transferat către bănci, care deţin o mare parte dintre obligaţiunile guvernamentale prin care s-au împrumutat ţările considerate în pericol de a intra în incapacitate de plată. Din această cauză, băncile reuşesc acum să obţină finanţare numai la dobânzi foarte ridicate, pieţele cerând practic o primă de risc tot mai mare pentru a împrumuta instituţiile de credit.

Lipsă de coerenţă şi certuri la nivel înalt

Situaţia este agravată de lipsa de coerenţă a liderilor europeni în rezolvarea problemelor din zona euro. În lipsă de alternative, băncile comerciale au devenit dependente de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru finanţare, fapt ce a cauzat tensiuni la nivelul cel mai înalt în cadrul instituţiei şi nu numai. Recent, neamţul Juergen Stark, economist-şef şi membru al consiliului executiv al BCE, a demisionat din cauza acestor practici. El este al doilea neamţ care părăseşte BCE din această cauză, după ce Axel Weber, fostul guvernator al băncii centrale germane şi membru al consiliului executiv al BCE, a demisionat la începutul acestui an, deşi era favorit pentru a prelua funcţia de preşedinte al instituţiei europene în octombrie, atunci când mandatul actualului preşedinte, Jean-Claude Trichet, se va încheia. 

Cardul de credit de la BCE rămâne fără fonduri

„Cardul de credit de la Banca Centrală Europeană rămâne fără fonduri, implicarea investitorilor privaţi în planul de salvare a Greciei rămâne sub semnul întrebării, iar liderii din zona euro nu arată niciun fel de solidaritate", explică Fadi Zahir, strateg la banca britanică Barclays Wealth, citat de Bloomberg. Chiar şi Trichet a încercat să reducă expunerea BCE faţă de datoriile statelor cu probleme, însă propunerea s-a lovit de refuzul categoric al Germaniei şi al Franţei. 

Problemele cu care se confruntă băncile au însă potenţialul de a zdruncina întreaga economie europeană, şi-aşa fragilă. În contextul unei creşteri economice anemice, asociată cu stagflaţia (avansul înregistrat în al doilea trimestru al acestui an a fost de numai 0,2% la nivelul UE asociat cu creşteri de preţuri), lipsa creditării companiilor şi a populaţiei ar putea avea consecinţe grave.

Dacă marile companii nu se pot împrumuta la bănci, acestea nu se pot extinde - nu creează noi locuri de muncă şi nu investesc în dezvoltare. Rata şomajului va creşte, iar populaţia va fi afectată. Toate acestea se vor reflecta în final prin creşterea inflaţiei şi scăderea consumului. Peste Atlantic, populaţia se confruntă cu riscuri similare, însă din motive foarte diferite. Marile grupuri bancare americane se tem să investească şi să dea credite, în contextul unui climat macroeconomic incert.

Băncile americane se tem să dea împrumuturi

Băncile comerciale americane îşi fac rezerve uriaşe de lichidităţi, însă sunt reţinute în ceea ce priveşte creditarea. O demonstrează datele publicate la începutul lunii iulie de Rezerva Federală, banca centrală a Statelor Unite ale Americii (SUA). Volumul creditelor acordate de instituţiile bancare a scăzut cu 2,4% în ultimele 12 luni. Cele mai mari contracţii s-au înregistrat la împrumuturile imobiliare (-5,4%) şi la cele de consum (-6,6%). Un declin mai accentuat a fost înregistrat de băncile mai mici, unde volumul creditelor acordate a scăzut cu 3%.

În acelaşi interval, rezervele de lichidităţi ale băncilor au crescut cu 38%, ajungând astfel la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, adică 30% din valoarea creditelor acordate, notează „Business Insider". Bancherii preferă însă să plaseze aceşti bani în titluri de stat sau bonuri de trezorerie, în dezavantajul creditării pentru populaţie şi companii. Oficialii de la Washington şi populaţia sunt din ce în ce mai nemulţumiţi faţă de retincenţa instituţiilor de a acorda credite, mai ales după ce multe dintre marile grupuri bancare au fost salvate de la faliment cu fonduri publice în timpul recesiunii.

Acţiuni pentru salvarea băncilor

BCE şi băncile centrale ale Elveţiei, Japoniei, Statelor Unite şi Angliei vor colabora pentru a oferi lichidităţi suplimentare în dolari, a anunţat ieri BCE. Băncile se vor putea împrumuta astfel pe perioade de până la trei luni. Băncile centrale vor pune la dispoziţie aceste fonduri la 12 octombrie, 9 noiembrie şi 7 decembrie.

Consecinţele crizei creditării

- În multe dintre economiile dezvoltate, creşterea economică este bazată pe consum, iar consumul se bazează, la rândul său, pe credit. Lipsa finanţării afectează avansul economic. În cazul UE, unde creşterea este oricum foarte fragilă (un avans de numai 0,2% în cel de-al doilea trimestru al anului), un astfel de eveniment ar putea pune revenirea sub semnul întrebării.
- Cele mai afectate în cazul unei crize a creditării rămân însă companiile. Acestea au nevoie de împrumuturi pentru a-şi extinde operaţiunile, pentru a face investiţii şi pentru a face angajări.
- Sectorul construcţiilor este unul dintre cele mai afectate într-un astfel de scenariu. Automat, şi piaţa imobiliară cade.
- În cazul în care companiile nu sunt finanţate pentru a face investiţii, ele nu creează noi locuri de muncă. Populaţia se confruntă cu o rată a şomajului tot mai mare, veniturile statului scad, iar cheltuielile cresc.

Părerea Expertului: Cum ne loveşte îngheţul creditelor

Daniel Dăianu
profesor de economie

Perspectiva unei reîngheţări a pieţelor financiare (deci a creditului), aşa cum s-a întâmplat după căderea lui Lehman Brothers, are o probabilitate semnificativă de producere. Fiindcă avem ingrediente care alimentează un asemenea deznodământ: neîncredere în creştere pe pieţe, care este ilustrată de volatilitatea şi dinamica cotaţiilor activelor, tranzacţii îngreunate pe pieţele interbancare, dificultăţi în unele sectoare bancare, limitarea expunerii unor instituţii financiare de peste Ocean faţă de bănci europene, dificultăţile oamenilor politici de a-şi coordona măsurile şi, nu în cele din urmă, adâncirea crizei în zona euro, care are reverberaţii în afara zonei. Mărirea spreadurilor la CDS-uri (poliţe de asigurări contra riscurilor de neplată) este elocventă.

Pentru România, de pildă, aceste marje au crescut cu peste 100 puncte de bază în ultimul timp, ca efect al contaminării. O reîngheţare a pieţelor poate fi evitată dacă BCE, care a devenit „pompierul de serviciu" al UE, va continua să furnizeze lichidităţi la nevoie, dacă resursele puse la dispoziţia Facilităţii Europene pentru Stabilitate vor fi mărite şi procedurile de intervenţie simplificate şi dacă băncile europene vor dovedi că au sau că pot obţine capitalizare adecvată.

Este esenţial însă ca liderii europeni să nu mai vorbească pe voci atât de disonante. Culmea este că şi în Germania sunt membri ai coaliţiei care fac declaraţii ce se bat cap în cap. O reîngheţare ar lovi cel mai mult firme mici şi mijlocii. Întrucât sunt companii mari care au lichidităţi importante. Impactul econo-mic s-ar simţi nu numai prin limitarea drastică la credit bancar, ci şi prin reducerea propriei înclinaţii de a face împrumuturi (deoarece costul creditului s-ar duce iute în sus şi ca urmare a incertitudinilor), de a face investiţii. Nu văd cum ar fi evitată o nouă recesiune, inclusiv în România. Spun aceasta fiindcă economia noastră are tracţiune internă scăzută (consumul populaţiei şi procesul investiţional subţiat). Nici absorbţia fondurilor europene nu ar putea exercita un efect de contracarare pe măsură, chiar dacă ar creşte substanţial.

"Nu văd cum ar fi evitată o nouă recesiune, inclusiv în România.''

China şi Rusia urechează statele UE

China, dublă retorică

La o reuniune a Forumului Economic în Dalian, premierul chinez, Wen Jiabao, a criticat indirect statele din zona euro pentru situaţia actuală a economiei, cerându-le să combată extinderea crizei datoriilor cu mai multă seriozitate. Aflat la o reuniune pe teme economice la Dalian, premierul chinez s-a arătat însă dispus să dea o mână de ajutor ţărilor europene aflate în pragul falimentului, dar şi Statelor Unite.

Londra face scenarii

Marea Britanie se pregăteşte pentru cel mai rău dintre scenarii: colapsul zonei euro, care ar avea un impact devastator şi pentru economia Regatului Unit, relatează „Daily Maill". Economiştii citaţi de tabloid spun că contractarea economiilor europene ar putea atinge şi 25%.

Sua dă lecţii Europei

Timothy Geithner, secretarul american la Trezorerie, a decis să participe, lucru neobişnuit, la reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE, organizată astăzi în Polonia, pentru a cere statelor din zona euro să acţioneze cu hotărâre în combaterea crizei.

Japonia - precauţie

Băncile japoneze şi-au luat deja măsuri de precauţie pentru a nu suferi urmările accentuării crizei. Katsunori Nagayasu, preşedinte al Asociaţiei Bancare Japoneze, a declarat că băncile japoneze au devenit „tot mai vigilente" în relaţia cu instituţiile europene de credit, din cauza temerilor privind riscurile de credit din Europa.

BM: Europenii sunt iresponsabili

Şi şeful Băncii Mondiale (BM) Robert Zoellick a mustrat Europa şi SUA pentru că nu au făcut suficient ca să împiedice sau măcar să ţină sub control criza datoriilor din zona euro. El a avertizat că situaţia aceasta poate provoca prăbuşirea economiilor din întreaga lume. Într-un discurs la Universitatea „George Washington", Zoellick a reproşat celor 17 ţări membre că au acţionat „iresponsabil" atunci când au creat o monedă comună, înainte să se asigure că există un sistem funcţional pentru ea. ,,Economia lumii a ajuns într-o nouă zonă de risc, unde nu au prea multe variante de joc pentru că au refuzat să conştientizeze adevărurile despre responsabilităţile pe care le presupune o zonă care utilizează aceeaşi monedă", a explicat şeful BM. Acum europenii stau în faţa unor decizii dureroase.

„Gata, acum a trecut vremea orbecăielii", a spus Robert Zoellick, precizând că UE trebuie să ia decizii rapide. Criza din 2008, a mai spus el, arată că trebuie luate decizii mai dureroase cu cât deciziile sunt amânate. El a făcut referire la susţinerea Germaniei şi Franţei pentru Grecia, care este la un pas de a intra în incapacitate de plată. Robert Zoellik a criticat şi SUA pentru că nu au fost în stare să-şi ţină în frâu deficitul, dar şi Japonia, cea de-a treia economie a lumii, pentru că nu a făcut reforme structurale care să aducă o creştere mai mare.

O pedeapsă simbolică

Comisarul European pentru Energie, germanul Günther Oettinger, are şi o propunere pentru statele europene care nu sunt disciplinate financiar. În afara penalizărilor cu bani, oficialul european propune ca steagul ţărilor cu probleme să fie ridicat doar până la jumătatea catargului.

Polonia crede în război după prăbuşirea euro

Polonia, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, are de departe cea mai radicală poziţie în cadrul comunitar. Ministrul polonez al Finanţelor, Jacek Rostowski, a avertizat că există temeri că destrămarea zonei euro poate duce la izbucnirea unui război pe Bătrânul Continent în următorul deceniu. Oficialul a făcut aceste declaraţii în faţa Parlamentului European, reunit la Strasbourg. „Europa este în pericol. Dacă zona euro se fisurează, Uniunea Europeană nu va fi capabilă să supravieţuiască, asta cu toate consecinţele pe care ni le putem imagina. El a povestit cum o cunoştinţă a sa se teme că această criză a zonei euro poate duce la un război în următorul deceniu.

Rusiei îi prieşte criza euro

Ministrul rus de Finanţe, Alexei Kudrin, a declarat pentru „Rossiskaia Gazeta" că turbulenţele din economia lumii  nu vor provoca deprecierea rublei. Oficialul a subliniat că exporturile ruseşti ar avea numai de câştigat de pe urma deprecierii rublei, estimată la circa 10%. Kudrin a explicat şi că intrarea în faliment a vreunei ţări din zona euro nu va avea impact negativ asupra economiei ruseşti.

Oficialul a amintit că Executivul ia în calcul creşterea impozitelor şi că, în fond, Rusia poate trăi liniştită în 2012 din exporturile de petrol, fie el vândut la preţul de 116 dolari pe baril. Kudrin a mai spus că ţara sa este gata să ajute zona euro, cumpărând obligaţiuni ale statelor aflate în dificultate şi că este gata să contribuie şi la Fondul European pentru Stabilitate Financiară. Statele BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) se vor consulta pentru a vedea care este impactul crizei datoriilor din zona euro asupra economiilor lor.