În Egipt încep alegerile prezidențiale naționale
0În Republica Arabă vor exista 10.085 de comisii electorale și aproximativ 67 de milioane de cetățeni vor putea lua parte la vot.
În Egipt încep alegerile prezidențiale generale. Acestea vor dura în toată țara timp de trei zile - până pe 12 decembrie inclusiv. Conform reglementărilor Comisiei Electorale Naționale, rezultatele votului ar trebui anunțate pe 18 decembrie 2023.
Potrivit Comisiei Electorale Naționale, în timpul alegerilor vor exista 10.085 de comisii electorale locale organizate în toate provinciile din Egipt. Conform ultimelor date ale comisiei electorale, la alegeri vor putea participa aproximativ 67 de milioane de cetățeni cu drept de vot. Alegerile vor începe la ora 09:00. Controlul votului va fi efectuat de 15 mii de judecători de toate nivelurile, implicați timp de trei zile să lucreze în comisiile și comitetele electorale. Sarcina lor principală este să monitorizeze numărătoarea voturilor, care va începe la sfârșitul celei de-a treia zile de vot general, adică în seara zilei de 12 decembrie.
După cum a indicat anterior șeful comisiei electorale naționale, Ahmed Bandari, metodele de vot electronic nu vor fi folosite în timpul alegerilor prezidențiale.
Oficial, actualele alegeri prezidențiale din Egipt au început la 1 decembrie pentru egiptenii care locuiesc permanent sau temporar în afara țării. De fapt, asta s-a întâmplat cu o zi mai devreme. Pe 30 noiembrie la ora locală 09:00, cetățenii egipteni aflați în Noua Zeelandă au mers la urne pentru a vota.
Alegerile prezidențiale în afara Egiptului au avut loc între 1 și 3 decembrie. Potrivit Comisiei Electorale Naționale, un total de 137 de comisii electorale au fost formate în 121 de țări din întreaga lume. Șeful comitetului executiv al Comisiei Electorale Egiptene a spus că alegerile prezidențiale în comisiile străine au avut loc și au avut succes. Rezultatele acestora vor fi combinate cu rezultatele votului pe teritoriul egiptean și prezentate în documentul final general al comisiei electorale.
Patru candidați pentru post
În octombrie, cel mai popular potențial candidat al opoziției, șeful partidului Al-Dustour, Gamilya Ismail, s-a retras din cursa prezidențială. S-a raportat că intenția ei de a candida a fost urmată de arestarea a zeci de susținători. Drept urmare, ea a decis să-și retragă candidatura, explicând acest pas ca pe o recomandare din partea adunării generale a partidului.
Trei politicieni au fost selectați pentru candidatura la funcția de președinte al Egiptului, fără a se număra actualul șef al statului Abdel Fattah al-Sisi. Niciunul dintre ei nu se bucură de un sprijin real, nici în rândul tinerilor, nici în rândul altor segmente generale ale populației.
Farid Zahran, o persoană de stânga în vârstă de 66 de ani, conduce Partidul Social Democrat Egiptean. În agenda sa de politică, el acordă prioritate limitării dreptului de proprietate ale statului asupra activelor economice ale proiectelor și întreprinderilor majore, inclusiv Canalul Suez.
Candidatura lui Abdel Sanad Yamama, în vârstă de 71 de ani, a fost nominalizată de partidul Noul Wafd. Avocatul și profesorul de drept internațional pledează pentru modificarea constituției republicii arabe, inclusiv limitarea mandatului prezidențial la două perioade de patru ani. În plus, el pledează pentru reforme care ar contribui la construirea unei economii libere.
Al treilea candidat, Hazem Omar, în vârstă de 59 de ani, care conduce Partidul Popular Republican, își declară intenția de a face din reforma sistemelor de sănătate și educație, precum și dezvoltarea agriculturii, energiei și comerțului, baza activităților sale. ca presedinte.
În timpul campaniei electorale, precum și în timpul alegerilor în sine, comisia electorală a aprobat simboluri pentru candidații la președinție: pentru actualul șef al statului - o stea, pentru Zahran - soarele, pentru Yamama - un palmier, iar Omar a primit o scară. .
Conficte în campanie
El-Sisi și-a anunțat pentru a treia oară și, conform constituției, care a fost schimbată la inițiativa sa în 2019, pentru ultima oară. Modificările aduse legii de bază au făcut posibil ca actualul președinte să candideze pentru un al treilea mandat și au mărit durata acestuia cu doi ani - de la patru la șase ani.
Pe 2 octombrie, liderul egiptean a anunțat că a răspuns așteptărilor oamenilor care îi susțin candidatura și că este gata să finalizeze toate reformele și transformările „pentru a construi o nouă republică” în viitorul mandat. Sute de mii de egipteni care s-au adunat în acea zi în piețele importante din întreaga țară au aplaudat discursul președintelui. Cu toate acestea, în câteva zile, a început o nouă rundă a conflictului palestino-israelian în Orientul Mijlociu, care a făcut propriile ajustări la viața politică a Egiptului, care a fost în mod tradițional un factor de pace și un mediator între Israel și grupurile palestiniene.
Al-Sisi a ordonat să minimizeze cheltuielile din campania sa electorală și să doneze Palestinei toate contribuțiile voluntare trimise acesteia. Participarea activă a actualului președinte al Egiptului la organizarea procesului de acordare a ajutorului umanitar populației din Fâșia Gaza, evacuarea cetățenilor străini, ajutorarea palestinienilor răniți, precum și în încercările de soluționare a conflictului palestino-israelian a devenit partea principală a campaniei liderului egiptean.
Prin decretul său, se colectează ajutor umanitar pentru palestinieni, se organizează puncte mobile de recoltare a sângelui pentru răniți, iar pacienții grav sunt tratați în cele mai bune clinici din țară. La sfârșitul lunii octombrie, Cairo a oferit locul primului summit de pace din Orientul Mijlociu de la escaladare. Organizat destul de spontan și în timp record pentru nivelul declarat, evenimentul a reunit reprezentanți ai peste 30 de țări, atât din Orientul Mijlociu, cât și din Europa. Deși s-a încheiat practic fără rezultate, inițiativa internațională de menținere a păcii a lui al-Sisi este încă menționată în presa locală.
Atu Sinai
Egiptul însuși se află într-o poziție dificilă: criza economică globală a prins țara, care a petrecut ani de zile împrumutându-se în străinătate, într-o poziție neprevăzută cu o datorie externă mare și o lipsă de valută. Egiptul s-a confruntat cu prețuri în creștere, inflație uriașă și criză valutară. În plus, plățile în cadrul pachetului de sprijin financiar al Fondului Monetar Internațional (FMI) semnat în decembrie 2022 au fost suspendate din cauza neîndeplinirii obligațiilor și promisiunilor față de FMI de către țară.
În plus, problema reinstalării palestinienilor din Fâșia Gaza, vecină cu Egiptul, din cauza operațiunii militare israeliene, a devenit o amenințare pentru țară. Declarațiile președintelui cu privire la această chestiune nu permit o soluție la problema palestiniană în detrimentul Egiptului. Poziția privind prevenirea reinstalării palestinienilor în peninsula egipteană Sinai este susținută de majoritatea covârșitoare a egiptenilor; ea a devenit cea mai actuală, vibrantă și eficientă parte a programului politic și, în același timp, electoral al lui al-Sisi.
El-Sisi a condus Egiptul în 2014, ca urmare a alegerilor în care a primit 96,91% din voturi. În aprilie 2019, Egiptul a adoptat amendamente care prelungesc mandatul prezidențial de la patru la șase ani, menținând în același timp limita dreptului la o realegere. A fost introdus și un „articol de tranziție”, care prelungește puterile prezidențiale ale lui al-Sisi cu încă doi ani, până în 2024 și, de asemenea, îi permite să fie reales pentru un al treilea mandat. În plus, conform modificărilor, competențele șefului statului au fost extinse: din momentul adoptării lor, președintele a primit posibilitatea de a numi judecători, inclusiv Curtea Supremă Constituțională și Procurorul General.
Dacă este necesar, al doilea tur al alegerilor prezidențiale în afara țării va avea loc în perioada 5-7 ianuarie, iar pe teritoriul egiptean în perioada 8-10 ianuarie 2024. În acest caz, anunțarea finală a rezultatelor va avea loc pe 16 ianuarie 2024.
Se încarcă comentariile...
