Proiectul faraonic al presedintelui egiptean: o nouă capitală strălucitoare cu bani pe care țara nu-i are FOTO
0La șase ani de când a fost început, megaproiectul faraonic al președintelui egiptean Abdel Fattah Al Sisi de a muta capitala țării în deșert împovărează economia șchiopătândă a țării, relatează NYT. Menit printre altele să împlinească ambițiile de grandoare ale lui Al Sisi, noua capitală administrativă este estimată să coste 59 de miliarde de dolari, bani pe care e puțin probabil ca Egiptul să-i aibă.
Doar în ultimii șase ani Egiptul a făcut împrumuturi de circa 20 de miliarde de dolari la Fondul Monetar Internațional (FMI). În pofida ajutorului primit și de la SUA, țara se află totuși într-o situație economică precară.
Președintele „împrumută bani din străinătate ca să ridice un oraș masiv pentru cei bogați", a comentat Maged Mandour, un analist politic egiptean, remarcând că în timp ce motivațiile economice ale noii capitale sunt îndoielnice, populația plătește prețul.
Megaproiectele lui Al Sisi sunt finanțate cu capital chinez și cu ajutorul obligațiunilor la dobânzi ridicate, care vor fi extrem de costisitoare pentru Egipt în anii următori. De asemenea, la proiectul noii capitale participă și dezvoltatori din Emirate.
Egiptul era strâmtorat financiar și înainte ca Rusia să invadeze Ucraina: Al Sisi s-a împrumutat masiv pentru a-și finanța atât planurile grandioase, cât și achizițiile de arme în valoare de miliarde de dolari. În consecință, în ultimii 10 ani, datoria națională a Egiptului s-a cvadruplat.
Totodată, Egiptul a acționat prea puțin pentru a-și acoperi datoriile. În contextul în care investitorii străini au fost în mare parte descurajați de controlul puternic exercitat de armată asupra economiei, Egiptul nu a făcut prea mult pentru a-și dezvolta industria internă. Companiile din sectorul privat, exceptându-le pe cele de gaz și petrol, au avut de suferit, veniturile lor reducându-se constant.
Conform ultimei estimări a băncii de investiții Goldman Sachs, Egiptul ar avea nevoie de circa 15 miliarde de dolari din partea Fondului Monetar Internațional pentru a-și finanța creditele. Confirmând faptul că țara dorește să obțină un nou împrumut, ministrul egiptean de finanțe spune că suma pe care o va primi este mult mai mică, în timp ce diplomații o estimează la 3 miliarde de dolari.
Invazia Rusiei în Ucraina a făcut să se clatine castelul de cărți de joc financiar al Egiptului, scrie NYT. Pe măsură ce ratele dobânzilor și prețurile alimentelor au crescut vertiginos în această vară, finanțele publice au devenit atât de strâmtorate încât guvernul a ordonat mall-urilor, stadioanelor și altor facilități publice să raționalizeze aerul condiționat și să diminueze luminile pentru a putea vinde mai multă energie în străinătate.
În prezent, când, avertizează economiștii, Egiptul riscă să intre în incapacitate de plată, chiar și susținătorii lui Al Sisi sunt îngrijorați de ce va urma. „2023 va fi un an întunecat și îngrozitor", a declarat recent Amr Adeeb, un popular prezentator de televiziune și susținător vechi al președintelui.
Ca și în alte dăți, Egiptul ar putea fi salvat de la dezastru de către aliații săi. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar au investit cel puțin 22 de miliarde de dolari în țară în acest an. Statele Unite, care au sprijinit un plan de salvare al FMI, în 2016, oferă un flux constant de ajutor militar.
Deși Al Sisi s-a confruntat cu critici rare din partea unora dintre susținători în legătură cu megaproiectele fabuloase, el a insistat ca acestea să fie continuate. Este problematic însă dacă economia suferindă a Egiptului le poate susține.
În timp ce guvernul a promis că noile orașe vor oferi milioane de locuri de muncă și locuințe de care este nevoie urgentă, economiștii spun că majoritatea locurilor de muncă create până acum sunt slujbe prost plătite în construcții. Dacă Al Sisi nu face schimbări importante, cum ar fi slăbirea controlului economic al armatei și relansarea industriei private, aceștia spun că beneficiile noilor proiecte vor fi de scurtă durată.
Egiptenii obișnuiți, presați de prețurile în creștere și de scăderea nivelului de trai, au suportat și anterior prețul pentru proiectele ambițioase ale lui Al Sisi. În 2015, liderul egiptean a aprobat o extindere de 8 miliarde de dolari a Canalului Suez, anunțată ca fiind „renașterea Egiptului”. Canalul Suez a generat anul trecut venituri de 6,3 miliarde de dolari, cu mult sub proiecțiile inițiale ale guvernului, de 13 miliarde de dolari până în 2023.
Primele vociferări cu privire la megaproiecte au răsunat în 2019, când la Cairo au avut loc rare proteste antiguvernamentale: atunci demonstranții au scandat sloganuri care făceau aluzii la soția lui Al Sisi, care ar fi cheltuit din belșug pentru a renova un palat prezidențial.
„Și ce dacă am palate? Sunt pentru toți egiptenii", avea să riposteze ulterior Al Sisi, după ce mii de persoane au fost încarcerate din cauza protestelor.
Pe măsură ce repercusiunile războiului din Ucraina au dus la creșterea prețului alimentelor de bază în acest an, hashtag-uri anti-Sisi - precum "revoluția foamei", "pleacă, Sisi" și "furia săracilor vine inevitabil" - s-au răspândit pe rețelele de socializare.
Noua capitală egipteană ar fi trebuit să ofere un refugiu din haosul sufocant din Cairo, unde populația a depășit 20 de milioane de locuitori.
Deși această idee a fost concepută pentru prima dată de Hosni Mubarak, liderul autoritar care a fost răsturnat în timpul revoltelor Primăverii Arabe din 2011, Al Sisi a dus-o pe noi culmi: Un zgârie-nori construit de China, Iconic Tower, are 400 de metri, fiind cea mai înaltă clădire din Africa.
Zeci de mii de apartamente au fost deja construite, deși puține sunt mobilate sau zugrăvite, dând noului oraș aspectul unui vast șantier de construcții.
Este un contrast cu reprezentările computerizate ce prevăd bulevarde pline de verdeață, linii de tramvai zumzăitoare și utilizarea extinsă a tehnologiei digitale: Aproximativ 6.000 de camere de luat vederi vor supraveghea străzile noului oraș; autoritățile vor folosi inteligența artificială pentru a optimiza utilizarea apei și gestionarea deșeurilor; iar locuitorii vor depune reclamații cu ajutorul unei aplicații mobile.
Inițial, Al Sisi a promis că noua capitală va fi finanțată de investitori străini și locali și de banii din vânzarea terenurilor guvernamentale din centrul orașului Cairo. Dezvoltatorii egipteni, unii având legături cu armata, au fost presați de guvern să ajute la construirea acesteia.
Dar, în condițiile în care interesul investitorilor a scăzut, președintele a anunțat că guvernul va plăti dezvoltatorilor aproximativ 203 milioane de dolari pe an pentru a închiria ministerele și alte clădiri oficiale din noul cartier de birouri, punând o povară directă asupra contribuabililor.
"Când am început să construim noi orașe, s-a spus că cheltuim o mulțime de bani fără niciun motiv întemeiat", declara liderul egiptean în februarie, apărând proiectele prin înșiruirea cartierelor sărace din Cairo.
"Cum trăiesc ei?", a întrebat el cu subînțeles.
Dar câți din egipteni obișnuiți se vor simți ca acasă în noua capitală este discutabil.
Într-o după-amiază, Mohammed Mahmood, 27 de ani, și Omar Shaikh, 28 de ani, o pereche de muncitori în construcții, stăteau în mijlocul macaralelor și al prafului așteptând un autobuz spre Sohag, la 350 de mile în josul Nilului. Cu bunurile lor îndesate în saci de pânză, au spus că se îndoiesc că vor mai reveni vreodată în noul oraș strălucitor, unde cel mai ieftin apartament costă 80.000 de dolari.
"Nimic din toate acestea nu este pentru noi", a spus Mahmood, arătând mai întâi spre clădirile cu fațade de marmură, apoi spre un panou publicitar cu chipul lui Al Sisi: "Este pentru el".
Puțini sunt cei care contestă faptul că Egiptul, cu o populație de peste 100 de milioane de locuitori care se mărește cu peste 1 milion de locuitori anual, nu ar avea nevoie urgentă de locuințe. Dar urbaniștii notează că Al Sisi ar face mai bine să pună pe picioare orașele sale distruse decât să construiască altele noi.
Iar costul noii capitale este peste puterile financiare ale Egiptului. Noile orașe amenință să absoarbă apa prețioasă din Nilul deja epuizat, principala sursă de apă a țării. Pentru a face loc noilor autostrăzi care traversează Cairo spre noul oraș, constructorii au pus la pământ zone întinse de copaci din vechiul și elegantul cartier Heliopolis.
Noul oraș va deveni probabil un simbol al guvernării din ce în ce mai imperialiste a lui Al Sisi. Prin prisma modificărilor constituționale privind limitările mandatelor (2019), Al Sisi ar sta la putere până în 2030.
Un complex militar la periferia noului oraș, Octagon, este de șapte ori mai mare decât Pentagonul - o nouă palisadă a puterii militare la mulți kilometri de Piața Tahrir din centrul Cairo, unde revoluționarii s-au adunat în masă în 2011 pentru a-l răsturna pe Mubarak.
Puțini sunt cei care se încumetă să prezică că Al Sisi, ale cărui servicii de securitate draconice reprimă fără milă orice disidență, s-ar putea confrunta în curând cu o revoltă similară.
Dar, pe măsură ce costul noii capitale crește alături de clădirile sale cu fațade din sticlă, Al Sisi va trebui să înfrunte nemulțumirea egiptenilor care resimt decalajul dintre promisiunile sale și realitatea dură a propriilor lor vieți.
Se încarcă comentariile...
