Estonia, ultimul bilet pentru Titanic?

Ţara baltică a intrat în Eurozonă odată cu focul de artificii din noaptea de Revelion, dar scepticii nu au ezitat să compare acest pas cu o decizie de „îmbarcare pe Titanic“. Premierul Andrus Ansip a retras, simbolic, prima bancnotă euro de la un bancomat, în cadrul ceremoniei oficiale organizate la Opera naţională din Talinn.

„E un pas mic pentru Eurozonă şi un pas mare pentru Estonia. Suntem acum membri cu drepturi depline a celei de-a doua mari regiuni financiare a lumii, cu toate avantajele şi obligaţiile pe care le presupune acest lucru", a declarat premierul eston. Sondajele arată că susţinerea pentru intrarea Estoniei în zona euro e în jur de 50%, în timp ce 40% din estoni s-au opus măsurii.

Criticii spun că momentul ales nu putea fi mai rău, din cauza crizei în care se află moneda europeană. Ţările Eurozonei sunt în dificultate din cauza ajutoarelor financiare acordate Irlandei şi Greciei şi a datoriilor mari ale Portugaliei, Spaniei şi Italiei.

Un recent sondaj de opinie în Germania a arătat că 49% din respondenţi doresc înapoi marca. „Estonia! Bun venit pe Titanic", se putea citi pe posterele lipite în apropierea clădirii Operei de către criticii acestei măsuri. „Estonia e ca un pasager care a cumpărat ultimul bilet pe Titanic", a declarat Anti Poolamets, şeful eurosceptic al campaniei „Salvaţi coroana". Guvernul eston de centru-dreapta spune însă că trecerea la euro e un semnal pozitiv pentru investitori.

Motive economice şi politice

Ţara cu 1,3 milioane de locuitori, desprinsă din fosta URSS în 1991 şi intrată în Uniunea Europeană în 2004, s-a despărţit cu greu de coroană, adoptată în 1993 pentru a înlocui rubla sovietică. În ultimii 19 ani, coroana a avut mai mult decât o valoare monetară pentru estonieni, fiind văzută drept un simbol al suveranităţii naţionale.

Şomajul în Estonia a crescut la aproape 20% anul trecut. În 2009, PIB-ul ţării a scăzut cu 14%. Economia a crescut însă în 2010 cu 2,5%, iar pentru 2011 prognozele arată o creştere de  4,2%.  Datoria guvernamentală a Estoniei este de 7,2% sută din PIB, ceea ce înseamnă un nivel foarte mic, potrivit statisticilor Băncii Centrale Europene publicate în mai anul trecut.

Helge Pedersen, economistul-şef al Băncii daneze Nordea, citat de agenţia Xinhua, crede că măsura e bună pentru încrederea investitorilor în piaţa estoniană, deoarece principalii parteneri comerciali ai ţării sunt Suedia, Finlanda şi Germania, şi nu ţări lovite de criză, precum Irlanda, Spania sau Italia.

Întrebat dacă măsura va creşte costul forţei de muncă în Estonia şi va scădea competitivitatea economiei sale, Petersen a spus că astfel de consecinţe sunt improbabile. Katarina Juselius, profesor la catedra economică a Universităţii din Copenhaga, crede că Estonia, o ţară mică, a făcut acest pas nu numai din motive economice dar şi din motive politice: intrarea într-un club select al Europei.

Previziuni sumbre

Într-un top 10 al previziunilor pe 2011, Centrul pentru Economie şi Cercetări de Afaceri din Marea Britanie (CEBR) a acordat şanse de 20% pentru ca euro să fie păstrat în actuala sa formă până la sfârşitul anului în curs.

Organizaţia consideră că problemele Spaniei şi Italiei vor genera o nouă criză a euro. Chiar dacă Germania va fi „superstarul economic al emisferei occidentale, în 2011", şeful CEBR, Douglas McWilliams, crede că acesta ar putea fi anul când euro va slăbi substanţial, mergând către paritatea cu dolarul american. McWilliams spune că nu e complet exclusă destrămarea totală a Eurozonei.

"E un semnal politic că Estonia alege să fie asociată cu Occidentul, indiferent de costuri."
Katarina Juselius
profesor la Universitatea
din Copenhaga