Diplomație intensă în culise: SUA și Iranul ar fi aproape de un acord. Șeful armatei pakistaneze, în Teheran

SUA și Iranul au înregistrat progrese în negocierile desfășurate marți, apropiindu-se de un posibil acord-cadru pentru încheierea conflictului, potrivit a doi oficiali americani citați de Axios.

Discuțiile au loc într-un context tensionat, în care cele două părți, sprijinite de mediatori din Pakistan, Egipt și Turcia, încearcă să depășească dezacordurile rămase înainte de expirarea actualului armistițiu, pe 22 aprilie.

În cadrul acestor eforturi diplomatice intense, o delegație pakistaneză condusă de comandantul armatei, mareșalul Asim Munir, a sosit miercuri la Teheran pentru discuții directe cu oficialii iranieni. Cu toate acestea, surse apropiate negocierilor avertizează că un acord nu este garantat, având în vedere divergențele semnificative dintre părți. „Să așteptăm să vedem dacă putem ajunge la un acord. Suntem optimiști și, în consecință, încercăm să împingem lucrurile înainte cu ambele părți”, a declarat un oficial pakistanez.

În culise, echipa de negociere a președintelui Donald Trump - formată din vicepreședintele J.D. Vance, emisarul Casei Albe Steve Witkoff și consilierul Jared Kushner - a continuat marți schimbul de propuneri și discuțiile telefonice cu partea iraniană și cu mediatorii. „Au stat la telefon și au comunicat prin canale neoficiale cu toate țările implicate și se apropie de un acord”, a dezvăluit un oficial american.

Un al doilea oficial a confirmat progresele, marți, iar un al treilea a subliniat dificultatea obținerii unui consens total în cadrul conducerii iraniene: „Vrem să încheiem un acord. Și anumite părți ale guvernului lor vor același lucru. Acum provocarea este să aducem întregul guvern de acolo la aceeași masă pentru a încheia acordul”.

O nouă rundă de negocieri directe față în față ar putea avea loc în zilele următoare, înainte de expirarea armistițiului, însă nu a fost stabilită o dată exactă. Vicepreședintele Vance, care a condus discuțiile inițiale din Pakistan de săptămâna trecută, a declarat la un eveniment în Georgia: „Cred că oamenii cu care stăm la masă vor să ajungă la un acord... Am sentimente pozitive în legătură cu direcția în care ne îndreptăm”. Declarația sa este revelatoare, întrucât negocierile nu îl implică direct pe liderul suprem iranian, Mojtaba Khamenei.

Potrivit oficialilor americani, în cazul în care se va ajunge la un acord-cadru, armistițiul ar trebui prelungit pentru a permite negocierea detaliilor unui acord cuprinzător. „Detaliile sunt complicate -   nu poți face asta în două zile”, a explicat un oficial. Un alt oficial a precizat că „SUA nu au convenit oficial asupra unei prelungiri a armistițiului”, dar a confirmat că dialogul continuă.

Blocada asupra Strâmtorii Ormuz pune presiune suplimentară pe economia Iranului

Presiunea asupra Teheranului este amplificată de blocada navală impusă de administrația Trump, care a redus drastic exporturile de petrol ale Iranului, în contextul unei crize economice tot mai severe.

„Iranul nu are bani. Sunt falimentari. Noi știm asta. Și ei știu că noi știm”, a declarat un oficial american. În prezent, Iranul exportă aproximativ 1,5 milioane de barili de petrol pe zi, generând venituri de circa 140 de milioane de dolari, însă „o blocadă ar reduce aceste venituri la zero peste noapte”, potrivit fostului expert în sancțiuni și în prezent analist la Foundation for Defense of Democracies, Miad Maleki.

Insula Kharg, de unde Iranul exportă aproximativ 90% din petrolul său, ar deveni practic nefuncțională sub efectul blocadei. „Nu trebuie să invadăm Kharg acum. Putem pur și simplu să o strangulăm”, a comentat un oficial al administrației americane.

Oficialii notează că, în lipsa exporturilor și a capacității de stocare, Iranul ar putea fi nevoit să oprească extracția de petrol, ceea ce ar provoca daune economice pe termen lung. „Ce înseamnă că Iranul, o țară cunoscută pentru petrolul său, nu mai poate produce petrol? Va fi mai rău decât Venezuela sub Maduro”, a observat în același context un oficial.

Economia iraniană se afla deja sub presiune înainte de război, din cauza sancțiunilor dure impuse de SUA, care au dus la șomaj ridicat, penurie de combustibil și inflație alimentară. Războiul a agravat situația: atacurile aeriene americane și israeliene au închis cele mai mari două combinate siderurgice ale țării și au paralizat industria petrochimică.

În același timp, Bank Sepah, instituția financiară de stat care gestionează plata salariilor militarilor și ale Gardienilor Revoluției, este ținta frecventă a atacurilor cibernetice israeliene, iar centrul său de securitate digitală a fost lovit de un atac cu rachetă luna trecută. În plus, întreruperea internetului în Iran, ajunsă la 47 de zile, generează pierderi economice de aproximativ 50 de milioane de dolari pe zi.

Ce se știe despre negocierile SUA-Iran

Delegația pakistaneză condusă de șeful armatei, Asim Munir, a ajuns la Teheran pentru a transmite un nou mesaj din partea Washingtonului și a discuta despre o posibilă a doua rundă de negocieri. Potrivit armatei pakistaneze, ministrul de interne Mohsin Naqvi se află de asemenea în capitala iraniană „ca parte a eforturilor de mediere în curs”, relatează Al Jazeera.

Iranul a confirmat că menține canale de comunicare cu Statele Unite prin intermediul Pakistanului, după ce prima rundă de discuții desfășurată în weekend la Islamabad nu a dus la un acord.

Diplomația se desfășoară pe fondul unor declarații optimiste ale președintelui american Donald Trump, care a vorbit despre „două zile uimitoare” și a sugerat că războiul cu Iranul este aproape de final. De asemenea, Trump a afirmat că negociatorii americani ar urma să revină în Pakistan, lăudând rolul lui Asim Munir în facilitarea dialogului.

Mediatorii încearcă să ajungă la un compromis asupra a trei puncte principale care au blocat negocierile anterioare: programul nuclear al Iranului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și compensațiile pentru pagubele de război din Iran.

Potrivit unor surse citate de Al Jazeera, vizita șefului armatei pakistaneze ar fi legată de un „progres major pe frontul nuclear”, considerat un posibil punct de cotitură în negocieri. Sursele susțin că Pakistanul ar coordona eforturi diplomatice împreună cu așa-numitul „Quad” regional format din Egipt, Pakistan, Arabia Saudită și Turcia, care s-a reunit recent la Islamabad.

În paralel, oficiali pakistanezi ar fi implicat discuții la nivel înalt cu lideri din regiune, inclusiv întâlniri ale premierului pakistanez cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, precum și vizite planificate în Qatar și Turcia.

Sursele mai afirmă că șeful armatei pakistaneze a purtat discuții și cu oficiali americani, inclusiv cu vicepreședintele JD Vance, iar canalele de comunicare dintre cele două părți rămân deschise.

În același timp, unele evaluări citate de experți în domeniul nuclear susțin că Iranul nu ar fi reușit să reactiveze centrifugele de îmbogățire a uraniului din iunie 2025, după lovituri americane asupra instalațiilor sale.

Deși există semne că se conturează un posibil acord,  mai mulți actori ar încerca să saboteze procesul diplomatic, în Teheran, Washington și, în mod special, Israel, care ar respinge ideea unui acord de pace în regiune, potrivit unor surse pakistaneze.