Dezvăluiri despre iadul din închisorile nord-coreene. Ce mâncau prizonierii lăsați să moară de foame
0Un organism de supraveghere a drepturilor omului a publicat în cursul acestei săptămâni mărturiile unor foști deținuți din Coreea de Nord, care au relatat despre abuzurile la care sunt supuși cei care ajung după gratii.
Execuții extrajudiciare, violuri, avorturi forțate, închisoare fără proces, tortură, rații de înfometare care îi lasă pe prizonieri atât de flămânzi, încât unii ajung să mănânce insecte. Acestea sunt doar câteva dintre abuzurile obișnuite în închisorile nord-coreene și în alte centre de detenție, potrivit unor foști deținuți.
Mărturiile acestora stau la baza unui nou raport publicat de un organism de supraveghere a drepturilor omului, care a folosit interviuri cu sute de supraviețuitori, martori și autori ai unor abuzuri, ce au fugit din țară, ulterior. Folosind documente oficiale, imagini din satelit, analize arhitecturale și modelări digitale ale unităților penitenciare, ONG-ul non-profit Korea Future a construit ceea ce consideră a fi cea mai detaliată imagine de până acum a vieții din interiorul sistemului penal al acestei țări secrete, potrivit CNN.
Forțați să mănânce gândaci și rozătoare
Korea Future a folosit mărturii ale martorilor și imagini din satelit pentru a cartografia 206 centre de detenție, în fiecare provincie nord-coreeană, susținând că abuzurile sunt comise personal de oficiali de rang înalt, precum generali majori.
Printre cazurile pe care le evidențiază se numără cele a trei persoane încarcerate după ce au încercat să treacă frontiera - o infracțiune pedepsită în această țară. Grupul susține că una dintre ele a fost forțată să avorteze când era însărcinată în șapte sau opt luni; o alta a fost hrănită cu doar 80 de grame de porumb pe zi, o dietă de înfometare care a dus la scăderea greutății sale de la 60 de kilograme la 37 de kilograme în decurs de o lună și care l-a forțat să își completeze dieta cu gândaci și rozătoare; o a treia a fost forțată să stea în poziții chinuitoare până la 17 ore pe zi, timp de 30 de zile.
Izolarea țării, favorizată de pandemie
Alți supraviețuitori, care au vorbit cu CNN, au povestit că au supraviețuit cu hrană pentru animale și au scăzut în greutate ajungând scheletici, au fost martori la violuri și au fost supuși la bătăi crunte.
Korea Future speră că alte țări vor lua în considerare posibilitatea de a intenta procese interne împotriva agenților nord-coreeni și că unele dintre descoperirile sale pot fi folosite ca dovezi. De asemenea, speră că țările occidentale vor aplica sancțiuni specifice împotriva unora dintre acuzații din raport.
Din cauza izolării autoimpuse a Coreei de Nord, care a devenit și mai strictă de când țara și-a închis granițele în 2020 ca răspuns la Covid-19, CNN nu poate verifica independent relatările.
Cu toate acestea, condițiile descrise în raport sunt în concordanță cu concluziile unor investigații recente ale Națiunilor Unite, inclusiv un raport prezentat săptămâna aceasta Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de către raportorul special Elizabeth Salmón, care a declarat că femeile deținute în taberele de prizonieri politici au fost „supuse la tortură și rele tratamente, muncă forțată și violență de gen, inclusiv violență sexuală din partea oficialilor statului”.
„Nu am simțit că sunt o ființă umană”
Anchetatorii de la Korea Future și de la ONU spun că mulți deținuți devin atât de dezumanizați de abuzuri încât încep să simtă că le merită cumva. O fostă deținută, care spune că a fost reținută pentru puțin peste un an din 2015, după ce s-a plâns autorităților cu privire la situația sa de cazare, a comparat tratamentul său cu cel al unui animal.
„Când creștem iepuri, îi ținem în vizuini cu garduri și le dăm mâncare. (În închisoare), era ca și cum noi eram iepurii, ținuți într-o celulă și ni se dădea mâncare de după gratii... nu eram tratați ca oameni, ci ca un fel de animale”, a declarat supraviețuitoarea, al cărei nume CNN a acceptat să îl protejeze.
La un moment dat, celula ei avea în jur de doi metri pătrați „și știu asta pentru că dormeam în stil zig-zag și picioarele cuiva îmi atingeau umerii”.
„Nu trebuia să ne mișcăm în celulă și trebuia să stăm cu mâinile pe lângă corp și, nu trebuia să ne uităm în sus, trebuia să ne uităm în jos. Nu aveam voie să vorbim, așa că tot ce auzeai era sunetul respirației oamenilor”, a mai spus ea.
Ea a descris faptul că a fost hrănită doar cu porumb amestecat cu tărâțe de orez - folosit mai frecvent ca hrană pentru animale.
„Nu simțeam că sunt o ființă umană. M-am gândit că ar fi fost mai bine să fiu moartă dacă trebuia să trăiesc așa”, și-a mai amintit ea.
Oponenții sistemului, cei mai mari infractori
„Scopul raportului nostru este, în esență, de a dezvălui încălcările drepturilor omului care au avut loc în cadrul sistemelor penale din Coreea de Nord. Chiar și după 10 ani de la înființarea de către ONU a unei comisii de anchetă, există în continuare încălcări sistematice și răspândite ale drepturilor omului”, a declarat Kim Jiwon, un investigator al Korea Future, care are birouri la Londra, Seul și Haga și care se concentrează pe probleme legate de drepturile omului în Coreea de Nord.
Pe lângă construirea unor modele 3D ale unora dintre locurile de detenție, grupul a documentat ceea ce crede că sunt peste 1.000 de cazuri de tortură și tratamente crude, inumane sau degradante, sute de cazuri de viol și alte forme de violență sexuală și peste 100 de cazuri de negare a dreptului la viață.
„Comparabil cu Gulagul sovietic, sistemul penal (al Coreei de Nord) nu este acela de a reține și reabilita persoanele condamnate de instanțe în facilități sigure și umane. De asemenea, scopul său nu este nici acela de a diminua recidiva și de a crește siguranța publică. Scopul este de a izola de societate persoanele al căror comportament intră în conflict cu susținerea autorității singulare a liderului suprem, Kim Jong Un”” se arată în raport.
Deținuții politici, „reeducați”pentru a deveni supuși liderului
Condițiile pentru deținuții politici sunt și mai drastice. Coreea de Nord se confruntă de mult timp cu acuzații de tortură și abuzuri în lagărele sale de prizonieri politici, cunoscute sub numele de „kwalliso”.
O investigație istorică a ONU din 2014 a constatat că Phenian folosea acest tip de tabere pentru a ține sub control disidența - și pentru a menține la putere dinastia Kim, aflată la putere - și că până la 120.000 de persoane erau deținute în aceste lagăre. De asemenea, a estimat că, în ultimele decenii, sute de mii de prizonieri politici au murit în kwalliso pe fondul unor „atrocități de nedescris”.
Abuzurile din aceste centre sunt „de o mai mare amploare ... decât în lagărele de prizonieri politici mai bine cunoscute” și, deși unele dintre persoanele deținute în kyohwaso sunt acuzate de infracțiuni obișnuite, cum ar fi furtul, multe dintre ele sunt ținute, în esență, ca prizonieri politici.
Raportul atribuie responsabilitatea liderului nord-coreean Kim Jong-un.
„Scopul sistemului penal (din Coreea de Nord) este de a izola de societate persoanele al căror comportament intră în conflict cu susținerea autorității singulare a liderului suprem, Kim Jong-un”, se arată în raport.
„Deținuții sunt reeducați prin muncă forțată, instrucție ideologică și brutalitate punitivă cu scopul de a-i impune supunere și loialitate neîndoielnică față de liderul suprem.”
Se încarcă comentariile...
