De ce sunt SUA şi Rusia cu ochii pe alegerile parlamentare din Georgia

Imaginile care înfăţişează tortura prizonierilor stârnesc un val de proteste FOTO: Reuters

Opoziţia condusă de un miliardar prorus încearcă să profite de indignarea populară faţă de tratamentul degradant aplicat unor deţinuţi. Experţii consideră însă că specularea acestor incidente nu este suficientă pentru a câştiga alegerile pe care atât SUA, cât şi Rusia le privesc cu mare interes.

Mii de protestatari au invadat străzile câtorva oraşe din Georgia după ce posturile naţionale de televiziune au difuzat imagini care prezentau acte de tortură şi violuri din închisoarea Gldan aflată în Tbilisi. Revolta populară care a dus la demisia ministrului de interne Bacho Akhalaia şi a ministrului pentru sistemul corecţional Khatuna Kalmakhelidze, consideraţi responsabili pentru abuzuri,  „are o dimensiune politică pentru că acest scandal dă georgienilor mai multe motive să voteze împotriva partidului preşedintelui Saakaşvili”, spune Ucha Nanuashvili, director al ONG-ului Human Rights Information and Documentation Center, citată de EurasiaNet.

La rândul său Bakar Jijia, activist la organizaţia Penal Reform International, consideră că georgienii nu au fost preocupaţi de abuzurile de sistemul penitenciar deşi acestea erau cunoscute de multă vreme şi explică actuala reacţie populară puternică prin puterea televiziunii în societatea georgiană şi capacitatea acesteia de a amplifica ecourile scandalului. Telespectatori avizi, georgienii petrec multe ore în faţa micilor ecrane şi se informează preponderent de la tv, nu de pe Internet.

Koba Turmanidze, politolog în cadrul think-tank-ului Caucasus Research Resource Center (CRRC), susţine, citat de EurasiaNet, că drepturile omului –  de la libertatea presei la drepturile prizonierilor- nu sunt principala prioritate pentru societatea georgiană, aceasta fiind mai preocupată de şomaj, sărăcie şi asistenţa de sănătate. În opinia sa, chiar şi cu acest scandal priorităţile populare nu se vor schimba semnificativ.

Ofensiva opoziţiei

Liderul care a reuşit să unească opoziţia la adresa lui Saakaşvili, miliardarul Bidzina Ivanishvili, a declarat la radio că scandalul actual garantează victoria coaliţiei sale Georgian Dream (Visul Georgian) în alegerile parlamentare de pe 1 octombrie.  Acesta şi-a sporit influenţa de-a lungul anilor prin finanţarea Bisericii Ortodoxe şi  a mai multor organizaţii de artă şi caritabile. „El a reuşit să fondeze o organizaţie politică formidabilă sub umbrela coaliţiei Georgian Dream, fără vreo ideologie coerentă, dar dedicată total unicului scop de a prelua controlul Parlamentului, învingând partidul lui Saakaşvili. Retorica oligarhului s-a bazat pe atacuri vehemente împotriva actualului preşedinte pe care a încercat să-l prezinte ca un fals reformator şi democrat”, scrie publicaţia The Daily Beast.

Ivanishvili este privit însă cu suspiciune de o parte a electoratului pentru relaţia sa ambiguă cu Moscova. El a făcut o avere estimată de Forbes la 6,4 miliarde de dolari, cifră care depăşeşte PIB-ul Georgiei, din investiţii în Rusia şi are şi cetăţenia rusă.  Susţinătorii preşedintelui actual acuză faptul că  Ivanishvili ar fi „un proiect al Kremlinului, menit să destabilizeze alegerile georgiene şi ţara prin incitarea la revolte şi nesupunere civică”. Magnatul a ameninţat deja autorităţile că „va scoate în stradă un milion de oameni dacă coaliţia sa nu câştigă alegerile”.

Mulţi georgieni sunt îngrijoraţi şi de faptul că Ivanishvili refuză să-l vorbească de rău pe Vladimir Putin, insistând asupra faptului că Georgia trebuie să colaboreze şi nu să se confrunte cu Rusia. În plus, chiar dacă oligarhul a declarat public că şi-a vândut activele din Rusia, nimeni nu ştie cât a câştigat din aceste tranzacţii şi unde sunt banii. Mai mult, activele sale principale au fost cumpărate de apropiaţi ai lui Putin, susţin surse din arcul puterii de la Tbilisi.

Până la izbucnirea scandalului legat de abuzurile din închisori, partidul preşedintelui Saakaşvili era creditat în sondaje cu un avans de 20% în faţa concurenţilor săi la alegerile parlamentare, pe fondul unei creşteri economice, în ciuda recesiunii globale.  Mandatul actualului preşedinte expiră anul viitor şi, potrivit Constituţiei, nu poate fi reînnoit. Totuşi un amendament constituţional adoptat în 2010, care întărea puterile Parlamentului şi puterea premierului, a creat multe speculaţii legate de intenţia lui Saakaşvili de a proceda precum Putin pentru a-şi păstra puterea, devenind prim-ministru. 

SUA şi Rusia, arbitri

Thomas Melia, adjunct al secretarului de stat american pentru democraţie, drepturile omului şi muncă, a declarat că partidul Mişcarea Naţională Unită a preşedintelui Saakaşvili „a hărţuit opoziţia şi a folosit resurse de stat pentru campania electorală”. Totuşi el s-a arătat convins că „alegerile vor fi echilibrate pentru că opoziţia are resurse financiare substanţiale”.  Alegerile din Georgia au fost declarate un test important pentru primirea ţării în NATO de către noul ambasador american la Tbilisi, Richard Norland.  „Guvernul SUA trimite semnale că preluarea funcţiei de premier de către Saakaşvili nu este un lucru bun pentru Georgia”, explică David Soumbadze, analist la think-tank-ul Central Asia-Caucasus Institute din Washington.

Pe de altă parte, Rusia creşte şi ea presiunea asupra Georgiei prin desfăşurarea de trupe în regiunea care separă regiunea separatistă Osetia de Sud de restul Georgiei, relatează Radio Free Europe. Misiunea de monitorizare a UE în regiune şi-a exprimat îngrijorarea în acest sens faţă de autorităţile ruse.