De ce nu se poate decupla Bulgaria de România pentru aderarea la Schengen

Dacă Bulgaria ar decide să se decupleze de România, ar risca o întârziere a întregului său parcurs pentru că principala presiune migraţionistă asupra UE este pe traseul Turcia-Grecia, ceea ce o implică direct - arată un nou raport al Centrului Român de Politici Europene (CRPE).

Comisarul pe Justiție Viviane Reding a declarat pentru Le Monde că nu ar fi surprinsă dacă Statele Membre ar decupla Bulgaria de România în drumul spre spațiul Schengen. În același context președintele Comisiei Europene, Manuel Barroso a declarat că Bulgaria este pregătită să adere la Schengen fără a face vreo mențiune cu privire la România.

 Vara politică agitată, în care statul de drept a fost pus în pericol în România, pare să cântărească destul de greu în decizia Statelor Membre de a da undă verde României de a adera la Schengen, cu toate că din punct de vedere tehnic România este capabilă să păzească granițele externe ale Uniunii.

În acest context extrem de politizat, atât la București cât și la Bruxelles, o problemă reală și nespusă întârzie decizia de a primi atât România cât și Bulgaria în clublul Schengen. În timp ce politica de liberă circulaţie este supusă unor noi presiuni migraţioniste neaşteptate, Comisia, Parlamentul şi Consiliul European au negociat un nou pachet legislativ de guvernanţă Schegen ce ar putea folosi şi României şi Bulgariei pentru a accede la spaţiul Schengen, arată studiul CRPE. Aceasta în speranţa că-şi vor continua reformele în justiţie, procesul Schengen fiind acum legat de Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie iar ultimul raport din vara 2012 nefiind prea favorabil celor două ţări.

Discriminarea politică

România a fost discriminată pentru că nu i s-a spus că aderarea la Schengen depinde şi de alte criterii, decât cele tehnice, consideră autorul raportului. Şi preşedintele CE, Jose Barroso a recunoscut că „nu există din punct de vedere legal o legătură Schengen-JAI”. Dar din punct de vedere politic, există problema încrederii: toate statele membre trebuie să aibă încredere că reformele din justiţie sunt ireversibile şi că România şi Bulgaria pot asigura securitatea frontierelor externe ale UE. Ca urmare a recentei crize politice din România, în raportul de ţară pe MCV a fost introdus un nou capitol – monitorizarea României în privinţa existenţei unui stat de drept funcţional.

Citiţi raportul integral al CRPE aici.