Daunele provocate de Edward Snowden: războiul antitero, mai complicat pentru că jihadiştii ştiu acum să se ferească

Dezvăluirile lui Edward Snowden au dăunat abilităţii guvernelor occidentale de a lupta contra teroriştilor, confirmă un studiu.

Extremiştii, inclusiv cei din organizaţia teroristă Statul Islamic, s-au folosit de dezvăluirile făcute de Edward Snowden pentru a învăţa tehnicile agenţiilor occidentale. Astfel, lor le este mai uşor să scape de detectare, notează un studiu citat de „Daily Mail“.

Furtul de 1,7 milioane de dosare clasificate a agenţiilor americane de securitate, realizat de Edward Snowden, a avut „un impact profund“ asupra abilităţii acestor agenţii de a lupta contra jihadiştilor.

Dezvăluirile au schimbat semnificativ modul în care comunică şi se comportă teroriştii, în care în criptează email-urile, fiind mai greu de decodat, dar şi operaţiunile spionilor britanici, care au fost oprite de teama de a fi deconspirate, susţine un studiu efectuat de think-tank-ul Societatea Henry Jackson. 

Studiul este prima analiză publică de acest fel, care ia în considerare daunele suferite de agenţiile de informaţii din lume după ce Edward Snowden, un fost contractor al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) din SUA, a furat documente secrete şi le-a făcut publice cu ajutorul publicaţiilor, inclusiv „The Guardian“, în 2013.

Raportul despre problemele provocate de dezvăluirile lui Snowden se bazează pe mărturiile unor superiori din agenţii. Astfel s-a descoperit că:

– Cel puţin trei grupări teroriste, legate de Al Qaeda, şi-au modificat metodele de comunicare şi folosesc coduri mai eficiente pentru a evita detectarea;   – Website-urile extremiştilor au început să-şi protejeze comunicaţiile digitale prin folosirea de programe de criptare, la doar „trei-cinci luni“ de la dezvăluirile lui Snowden;   – Jihadiştii au produs un video în care atrag atenţia asupra a ceea ce au învăţat de la dezvăluirile lui Snowden, dând indicaţii despre cum fanaticii islamişti pot evita supravegherea;   – Un spion de top care decriptează comunicaţiile dintre suspecţii de terorism importanţi spune că acum îi ia de trei ori mai mult să-şi facă treaba – şase săptămâni, comparativ cu doar două înainte de dezvăluiri;   – Dezvăluirile despre tehnicile de spionaj „au întinat operaţiunile în derulare, din cauza fricii de descoperire“. Pentru că nu mai pot acţiona în siguranţă, spionii au trebuit să se retragă;   – Companiile IT au creat „o problemă serioasă“ prin faptul că sunt mai puţin dispuse să coopereze cu serviciile de siguranţă privind conversaţiile private.

„Există o problemă semnificativă privind abilitatea diminuată a guvernelor de a accesa comunicaţiile“, se arată în studiu. Dosarele furate de Snowden au dezvăluit detalii privind activitatea sub acoperire a mai multor agenţii, inclusiv MI5, MI6 şi GCHQ, în cadrul cărora se adunau informaţii private prin revizuirea istoricului internetului, a email-urilor şi a convorbirilor telefonice. Acest lucru îi ajuta pe spioni să găsească şi să urmărească jihadiştii care vizau Occidentul.

Studiul, numit „Supravegherea după Snowden“, a adăugat că agenţiile de spionaj „ar putea fi nevoite să fie mai transparente ca în trecut“, însă notează că este „neadevărat“ faptul că Marea Britanie şi SUA au fost angajate în „supravegherea în masă“ a cetăţenilor obişnuiţi.

Autorul raportului, Robin Simcox, a spus că ar trebuie să existe „o acceptare mai mare a societăţii“ privind riscul supravegherii unei persoane nevinovate, în timp ce agenţiile vânează terorişti. „Cetăţenii occidentali sunt fericiţi în general că statul are o armată cu instrumente sofisticate care îi protejează“, spune Simcox.

„Într-un final, Snowden a expus doar faptul că agenţiile noastre fac ceea ce vrem noi: nu spionează cetăţeni obişnuiţi şi nu ne citesc email-urile. Pur şi simplu interceptează legal anumite comunicaţii în încercarea de a proteja naţiunea“, adaugă Simcox.

Snowden a susţinut că a trebuit să acţioneze din cauză că politica SUA şi a altor guverne occidentale reprezenta „o ameninţare la adresa democraţiei“. El a fugit în Hong Kong, şi apoi în Rusia, unde i s-a acordat azil politic şi unde locuieşte acum în secret, conchide „Daily Mail“.