Datele-cheie ale intervenţiei militare lansate de Rusia în urmă cu un an în Siria

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rusia desfăşoară de un an de zile o campanie de raiduri aeriene, în susţinerea trupelor regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, prima operaţiune militară de anvergură în afara frontierelor sale de la retragerea trupelor sovietice din Afganistan în 1989, relatează AFP, care prezintă datele-cheie ale acestei intervenţii în Siria.

Moscova dispune de o bază aeriană la Hmeïmim, în fieful alawit al lui al-Assad, în apropiere de Latakia (nord-vest), şi instalaţii militare portuare la Tartus.

ÎNCEPUTUL INTERVENŢIEI MILITARE

La 30 septembrie 2015, aviaţia rusă efectuează primele bombardamente, iar Moscova anunţă că a vizat ţinte din cadrul grupării Statul Islamic.

Preşedintele rus Vladimir Putin apreciază că teroriştii "trebuie luaţi repede", prin atacuri aeriene asupra teritoriului aflat sub controlul lor, "înainte să ajungă la noi".

Însă rebelii sirieni şi ţările care-i susţin acuză Moscova că vizează mai ales grupări nejihadiste, cu scopul de a ajuta armata siriană, care sta să se prăbuşească, în urma unei serii de înfrângeri pe care le-a suferit începând din martie 2015.

INTENSIFICAREA ATACURILOR 

Pe 7 octombrie, ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu anunţă că nave de război din Marea Caspică au lansat 26 de rachete de croazieră împotriva unor ţinte din Siria.

La începutul lui decembrie, armata rusă atacă de la bordul unui submarin staţionat în Marea Mediterană.

OFENSIVĂ DIPLOMATICĂ

La 20 octombrie, Putin îl primeşte pe al-Assad - în cadrul primei sale ieşiri oficiale din ţară de la începutul războiului, în martie 2011.

Începând din 23 octombrie, şefii diplomaţiilor americană, saudită, turcă şi rusă lansează, la Viena, negocieri fără precedent în încercarea de a găsi o ieşire din criză.

În noiembrie, marile puteri - inclusiv Rusia, Statele Unite, Franţa şi, pentru prima dată, Iranul - se înţeleg asupra unei foi de parcurs în vederea unei tranziţii politice, însă viitorul lui al-Assad este neclar.

REGIMUL CÂŞTIGĂ TEREN

La 1 februarie 2016, forţele regimului - ajutate terestru de miliţii şi combatanţi din mişcarea şiită libaneză Hazbollah şi susţinute de bombardamente ruse - lansează o ofensivă terestră în provincia Alep (nord).

Insurgenţii pierd bastion după bastion.

Pe 14 martie, Putin anunţă retragerea grosului contingentului său din Siria şi îi primeşte ca pe nişte eroi pe piloţi la Kremlin.

La sfârşitul lui martie, trupele regimului, susţinute de atacuri aeriene ruse, recuceresc cetatea antică Palmira, care se afla în mâinile Statului Islamic din mai 2015.

Pe 18 iunie, Şoigu efectuează o vizită-surpriză în Siria, unde se întâlneşte cu al-Assad şi inspectează baza de la Hmeimim.

Rusia dispune în continuare de zeci de avioane de luptă şi de peste 4.000 de militari în Siria.

RECONCILIEREA MOSCOVA-ANKARA

La 9 august, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan - a cărui ţară îi susţine pe rebelii sirieni - se întâlneşte cu Putin, la Sankt Petersburg, pentru a pecetlui reconcilierea între cele două ţări.

Relaţiile dintre Moscova şi Ankara s-au deteriorat considerabil după ce un bombardier rus a fost distrus, în noiembrie 2015, de aviaţia turcă la frontiera turco-siriană.

ATACURI AERIENE RUSE DIN IRAN

Pe 16 august, aviaţia rusă efectuează prima dată atacuri asupra unor ţinte din Siria cu bombardiere care decolează de pe aerodromul militar Hamedan, în nord-vestul Iranului.

La 21 septembrie, Şoigu anunţă o consolidare a capacităţilor militare prin mobilizarea unicului portavion rus, Amiral Kuzneţov, care se va alătura în octombrie unei flotile de aproximativ zece nave, inclusiv nave de război, deja prezente în estul Mării Mediterane.

Anunţul este făcut în contextul în care un nou armistiţiu, încheiat pe 9 septembrie între Moscova şi Washington, este făcut ţăndări la doar o săptămână după ce intră în vigoare.

POTOP DE FOC LA ALEP

În 22 septembrie, armata siriană anunţă o ofensivă majoră cu obiectivul de a recuceri cartierele rebele din oraşul Alep.

Estul oraşului se află, de atunci, sub focul unor bombardamente sângeroase intensive ale regimului şi Rusiei.

Ţările occidentale îşi înăspresc tonul faţă de Damasc şi Moscova, pe care o acuză în mod direct că a organizat ofensiva împotriva Alepului.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite