Cum încearcă Iranul să se dea bine pe lângă Europa pentru a pune presiune pe SUA

Iranul își intensifică demersurile diplomatice pe lângă capitalele europene, într-o mișcare considerată de analiști o încercare de a spori presiunea asupra Statelor Unite de a face compromisuri privind programul nuclear și de a exploata diviziunile apărute în alianța transatlantică, se arată într-o analiză The Guardian.

FOTO SHUTTERSTOCK

Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi și-a informat omologii europeni despre propunerile discutate în timpul negocierilor din weekend de la Islamabad, inclusiv disponibilitatea Iranului de a aborda problema stocului său de uraniu puternic îmbogățit și viitoarea administrare a Strâmtorii Ormuz, o rută de tranzit de importanță strategică.

După 21 de ore de discuții fără un rezultat concret, Araghchi a avut convorbiri telefonice cu miniștrii de externe ai Franței și Germaniei, Jean-Noël Barrot și Johann Wadephul, precum și cu omologi din Arabia Saudită, Oman și Qatar. Potrivit unor surse, el a pus accent pe faptul că Iranul nu consideră încheiat procesul diplomatic mediat de Pakistan.

Această deschidere marchează o schimbare în abordarea Teheranului față de Europa, care fusese în mare parte marginalizată de președintele american Donald Trump în favoarea unei cooperări mai strânse cu Israelul. La rândul său, Iranul tratase guvernele europene drept mult prea aliniate la politica Washingtonului. Totuși, divergențele tot mai mari dintre SUA și Europa, în combinație cu presiunile economice crescânde, par să fi determinat o reevaluare la Teheran asupra rolului liderilor europeni de a exercita o influență asupra lui Trump.

Guvernele europene analizează o posibilă alianță navală defensivă menită să protejeze libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz după încheierea conflictului actual. Planul, care s-ar baza pe experiența UE în Operațiunea Aspides din Marea Roșie împotriva amenințărilor reprezentate de rebelii houthi din Yemen, presupune însă discuții delicate despre regulile de angajament și ar necesita coordonare cu Iranul, în special în privința propunerii Teheranului de a introduce taxe de tranzit.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat o a treia conferință comună cu Regatul Unit pentru a dezbate această inițiativă alături de aliați.

Trita Parsi, director al Quincy Institute, apreciază că Iranul tatonează terenul pentru a-și da seama dacă Europa ar putea să-și schimbe poziția. „Probabil ca iranienii vor încerca să vadă dacă pot aduce europenii mai aproape de poziția lor, comparativ cu poziționarea lor anterioară, care, din perspectiva Iranului, a fost una foarte subordonată SUA”, a spus el. „Iar în caz contrar, să vadă dacă există o divizare mai profundă în Europa, în care nu toate statele ar urma în mod necesar linia stabilită de Germania, Franța sau Marea Britanie.”

„Iranienii, în special, încearcă să stabilească rapid acest mecanism, la taxe relativ reduse, și să convingă cât mai multe țări să fie de acord cu el”, a adăugat acesta.

Regatul Unit insistă, de pildă, că libertatea de navigație trebuie să rămână neîngrădită.

Planul Iranului

Pe termen scurt, Iranul este de așteptat să îndemne țările care dețin echipamente de deminare - între care Germania, Regatul Unit și Italia - să reziste presiunilor SUA de a începe curățarea minelor din strâmtoare. Teheranul consideră astfel de acțiuni drept sprijin pentru ceea ce numește o „blocadă ilegală” a exporturilor sale de petrol. Oficialii occidentali avertizează că eliminarea minelor este periculoasă chiar și în condiții de pace, cu atât mai mult sub amenințarea atacurilor cu drone iraniene.

Subiectul urmează să fie discutat la conferința franco-britanică. Ultimele evoluții, de pildă atacul lui Trump la adresa Papei sau înfrângerea lui Viktor Orbán  în Ungaria, ar putea complica deciziile, în special în Italia, unde prim-ministrul de dreapta Giorgia Meloni, care avea o relație apropiată cu președintele american, se confruntă cu presiuni interne și externe.

Teheranul nu și-a exprimat încă o poziție finală asupra inițiativei europene, în parte întrucât nu este bine conturată, în parte din cauza neclarităților privind modul în care ar funcționa sistemul de taxe pe care Iranul dorește să-l impună. Un proiect de lege aflat în parlamentul iranian sugerează că taxele ar putea fi aplicate tuturor navelor comerciale, posibil plătibile în criptomonede pentru a evita sancțiunile americane.  Prin strâmtoarea Ormuz trece aproximativ 11% din comerțul maritim global și circa o treime din transporturile maritime de petrol.

Fostul oficial american Robert Malley și-a exprimat scepticismul cu privire la sustenabilitatea unui astfel de sistem, avertizând în același timp asupra implicațiilor sale strategice. „Iranul a descoperit un nou mijloc de descurajare, mai eficient decât obținerea unei bombe nucleare, și anume închiderea Strâmtorii Ormuz”, a comentat el. 

Șeful diplomației iraniene a criticat dur anul trecut decizia puterilor europene de a nu se opune administrației Trump, Franța, Germania și Regatul Unit (E3) fiind de acord cu reimpunerea sancțiunilor ONU împotriva Iranului, pe fondul acuzațiilor privind nerespectarea angajamentelor legate de accesul la siturile sale nucleare.

În prezent, Ministerul iranian de Externe urmărește cu atenție adâncirea divergențelor dintre Statele Unite și Europa în privința situației din Orientul Mijlociu. Acestea se întind de la angajamentele Washingtonului față de NATO până la condițiile unui posibil armistițiu în regiune.

Teheranul insistă ca Israelul să fie obligat să înceteze atacurile asupra Hezbollah în sudul Libanului, ca parte a oricărui acord de încetare a focului. Iranul consideră că are obligația de a-și proteja gruparea proxy Hezbollah de acțiunile militare israeliene.

La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că războiul din Liban trebuie inclus în discuțiile privind un armistițiu. Ea a atras atenția, luni, că actuala criză energetică generată de conflict a dus la o creștere a costurilor cu energia din combustibilii fosili în Europa, estimate la 22 de miliarde de euro.

Oferta Iranului

Oficialii iranieni au subliniat și ceea ce consideră oportunități diplomatice ratate. Ali Nikzad, vicepreședinte al parlamentului iranian, a declarat că Teheranul fusese dispus să-și dilueze stocul de uraniu îmbogățit ca gest de bună-credință. „Republica Islamică era pregătită, pentru a-și demonstra buna credință, să dilueze - nu să predea - 450 kg de uraniu îmbogățit”, a spus el. „Un consorțiu urma să fie format pentru diluare, cu participarea Iranului, Statelor Unite și Arabiei Saudite, dar aceștia s-au retras din acest acord.”

Diplomații europeni spun însă că modul în care ar putea obține concesii semnificative din partea Iranului rămâne o problemă nerezolvată, mai ales în contextul temerilor că o potențială relaxare a sancțiunilor americane ar putea fi reversibilă. Unii dintre aceștia au sugerat că aranjamentele financiare sau compensațiile legate de Strâmtoarea Ormuz ar putea oferi Iranului o cale de mijloc.

Nitya Labh, analist la Chatham House, a argumentat că orice soluție durabilă ar necesita un nou regim pentru strâmtoare. „Iranul trebuie să fie parte la orice acord privind strâmtoarea”, a spus ea, adăugând că un astfel de sistem ar implica probabil coordonare maritimă și relaxare a sancțiunilor.

„Un viitor acord trebuie să meargă mai departe și să definească nu doar constrângerile nucleare pe care Iranul le-ar accepta, ci și relația politică și economică pe care ar obține-o în schimb”, a spus Labh. „Acest lucru trebuie făcut în termeni suficient de concreți pentru a obține sprijin intern de toate părțile.”

Între timp, tot mai mulți factori de decizie europeni semnalează o disponibilitate de a adopta o poziție mai independentă față de Washington. Sophia Besch, de la Carnegie Endowment, a comentat că această schimbare ar putea influența abordarea Europei față de criza iraniană. „Dacă vrem să menținem consensul public pentru reînarmarea europeană, dacă vrem să păstrăm sprijinul alegătorilor pentru toate aceste cheltuieli de apărare, nu putem urma aventurismul militar și războaiele unilaterale”, a declarat ea.