Criza energetică determină aliații SUA din Asia să caute alternative, inclusiv la rivalii SUA
0Aliații Statelor Unite din Asia, dependenți de rutele maritime din Orientul Mijlociu, încep să își diversifice sursele de energie, inclusiv prin apropierea de state rivale ale Washingtonului, pe fondul incertitudinilor generate de conflictul cu Iranul, relatează CNN.
După loviturile aeriene lansate de SUA și Israel în februarie, Iranul a restricționat accesul prin Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial. Decizia a avut un impact imediat asupra piețelor energetice globale.
Mai multe state aliate din Europa și Asia nu au fost informate în prealabil despre operațiunile militare și nu au fost implicate inițial în conflict. În contextul creșterii prețurilor la petrol, președintele american Donald Trump a criticat public lipsa de sprijin militar din partea altor țări și a sugerat că acestea ar trebui să își asigure singure resursele energetice.
În regiunea Asia-Pacific, consecințele au fost rapide. Economii puternic dependente de importuri energetice, precum Japonia, Coreea de Sud sau Filipine, au fost nevoite să caute soluții alternative.
Discuții directe cu Iranul și importuri din Rusia
Unele state au inițiat discuții directe cu Iranul pentru a garanta transportul în siguranță al petrolului și gazelor naturale. În paralel, importurile din Rusia au crescut, în timp ce China a semnalat disponibilitatea de a sprijini țările din regiune prin extinderea cooperării energetice.
Deși Washingtonul a anunțat un armistițiu temporar care ar putea permite redeschiderea Strâmtorii Ormuz, impactul concret rămâne limitat. Traficul de petroliere a fost reluat doar parțial, iar Iranul a indicat că va continua să controleze tranzitul în zonă.
Analiștii spun că deciziile luate în contextul conflictului ar putea avea efecte pe termen lung asupra relațiilor dintre SUA și aliații săi.
„Criza scoate la iveală limitele influenței americane”, a declarat un expert în energie din Australia. „În ciuda angajamentelor de securitate, SUA nu au reușit să mențină deschis cel mai important punct de tranzit energetic din lume.”
În acest context, guvernele asiatice sunt așteptate să își diversifice sursele de aprovizionare, inclusiv prin creșterea importurilor atât din SUA, cât și din state rivale.
Impactul crizei variază de la o țară la alta. Filipine a declarat stare de urgență energetică și a reluat importurile de petrol din Rusia, în timp ce negociază cu Iranul și reia dialogul cu China. Japonia a apelat la rezervele strategice, iar Coreea de Sud a trimis emisari în mai multe state pentru a asigura livrările de combustibil.
Experții spun că aceste decizii reflectă diferențele de capacitate și vulnerabilitate dintre statele din regiune. „Într-o criză, accesul diplomatic și flexibilitatea contează”, a explicat un analist de la un institut de politică externă.
Presiunea nu este resimțită doar în Asia. Țări europene precum Franța și Italia poartă, de asemenea, discuții cu Iranul pentru a asigura tranzitul navelor lor.
În același timp, Iranul a lansat atacuri asupra unor aliați ai SUA din Golf, vizând baze militare și infrastructură energetică, în ceea ce pare a fi o escaladare a conflictului.
Beneficii neașteptate pentru Iran și Rusia
Pentru Rusia și Iran, situația a generat beneficii economice neașteptate. Creșterea prețurilor și relaxarea temporară a unor sancțiuni au permis majorarea veniturilor din exporturile de energie.
China ar putea, de asemenea, să profite indirect de criză. Cu rezerve importante și o infrastructură energetică diversificată, Beijingul este mai bine poziționat decât alte state din regiune pentru a face față șocurilor de aprovizionare.
Analiștii avertizează că, dacă această tendință continuă, echilibrul geopolitic din Asia ar putea suferi schimbări semnificative, pe măsură ce statele caută soluții pragmatice pentru a-și asigura securitatea energetică.
Se încarcă comentariile...
