Cum ar putea răspunde Hamas ultimatumului dat de Trump

Gruparea Hamas va solicita probabil unele revizuiri cheie ale propunerii de încetare a focului a lui Donald Trump, dar este de așteptat să accepte planul în următoarele zile ca bază pentru reluarea negocierilor, spun analiști și surse apropiate grupării, relatează The Guardian.

Palestinienii părăsesc orașul Gaza în urma ordinului de evacuare al IDF foto profimedia

Inițial, Trump a impus un termen limită de „trei sau patru zile” începând de marți pentru ca Hamas să dea un răspuns la planul său în 20 de puncte, menit să pună capăt războiului de doi ani din Fâșia Gaza, permițând o administrare internațională pe termen nelimitat a teritoriului devastat sau, în cuvintele președintelui american, „să plătească în iad”.

Mkhaimar Abusada, politolog din Gaza, stabilit la Cairo, apreciază că Hamas are de ales „între rău și cel mai rău” scenariu.

„Dacă spun «nu», așa cum a spus foarte clar Trump, nu va fi bine și va permite Israelului să facă tot ce este necesar pentru a termina treaba. Vor spune «da, dar vom avea nevoie de asta și de cealaltă», a spus Abusada.

Hugh Lovatt, cercetător senior la Consiliul European pentru Relații Externe, e de părere că ar fi foarte dificil pentru Hamas să accepte termenii necondiționat. „Este de înțeles. Textului îi lipsesc detaliile. Dar orice altceva decât acceptarea totală și finală va fi folosit împotriva Hamas de către Israel, administrația Trump și, eventual, de către europeni”, a spus el.

Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, a acceptat planul lui Trump, care a inclus multe dintre principalele cerințe ale Israelului.

Netanyahu, care este căutat de către Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război comise în timpul ofensivei israeliene din Gaza , a asigurat că Israelul va „termina treaba” dacă Hamas va respinge propunerea sau va amâna implementarea acesteia. În martie, Israelul a încălcat unilateral un armistițiu de două luni, refuzând să treacă la o a doua fază menită să pună capăt definitiv ostilităților.

Principale puncte problematice pentru Hamas

Liderii Hamas sunt împărțiți între Istanbul, Doha și Gaza, ceea ce complică discuțiile privind răspunsul din partea grupării. Turcia și Qatarul pun presiuni asupra Hamas pentru a face concesii.

Unul din punctele problematice este cerința ca Hamas să se dezarmeze, a declarat o sursă apropiată organizației. Predarea tuturor armelor ar fi foarte greu de acceptat pentru Hamas, mai ales în absența unui proces politic sau progrese substanțiale către o soluție cu două state.

„Există variate tendințe în cadrul mișcării. Membrii mișcării din Doha tind să fie mai pragmatici, mai ales în comparație cu conducerea militară din Gaza. Există o nevoie evidentă să se câștige susținerea aripii militare, ca și a luptătorilor de rând”, a spus Lovatt.

Propunerea lui Trump cere ca militanții să elibereze toți ostaticii israelieni în termen de 72 de ore de la intrarea în vigoare a unui armistițiu, retragerea treptată a forțelor militare israeliene într-o zonă tampon de-a lungul perimetrului și o sporire a ajutorului umanitar. De asemenea, prevede eliberarea de către Israel a peste 1.000 de prizonieri palestinieni, mulți dintre ei ispășind pedepse pe viață, ceea ce Hamas ar putea considera o victorie semnificativă.

O altă preocupare pentru Hamas este promisiunea vagă a retragerilor israeliene, deși declarația clară că nu va exista nicio anexare sau ocupare a Gazei de către Israel a fost salutată de o sursă apropiată Hamas.

Unii analiști spun că diviziunile din cadrul Hamas sunt de multe ori exagerate.

„Nu cred că există o diviziune reală între Gaza, Cisiordania și liderii externi. Toți sunt de acord să se opună dezarmării, deoarece lupta armată este un principiu atât de profund înrădăcinat în natura și identitatea lor”, a subliniat Michael Milshtein, expert în Hamas la Universitatea din Tel Aviv.

Hamas a suferit pierderi foarte semnificative în război. Mii de luptători au fost uciși, împreună cu aproape toți liderii militari de rang înalt. Un raport al ACLED, grupul independent de monitorizare a violenței, a constatat că cel puțin 40 de comandanți și agenți cheie din aripa militară a Hamas au fost uciși în urma atacurilor aeriene israeliene din martie. Moartea lor a lăsat la comandă doar un comandant superior din consiliul militar al Hamas dinainte de 7 octombrie, a potrivit ACLED.

Pe de altă parte, Hamas continuă operațiunile de gherilă și menține fragmente de guvernare în absența unei alternative. Oficiali umanitari din Gaza au declarat că gruparea are încă o prezență puternică în orașul Gaza, în „taberele centrale” mai la sud și în zona de coastă al-Mawasi.

Hamas, fondată în 1987, a recrutat mii de noi luptători care, deși fără experiență și slab echipați, pot totuși provoca victime în rândul forțelor israeliene.

Milshtein a explicat că, potrivit unor surse militare, 90% dintre comandanții Hamas au fost uciși, 97% dintre rachetele sale au fost distruse sau lansate, însă numai 40% din rețeaua extinsă de tuneluri a grupării a fost distrusă.

„Hamas s-a adaptat la noile condiții. Este activă în zonele în care [armata israeliană] a declarat că Hamas este complet învinsă, dar nu poți șterge complet Hamas. S-a metamorfozat și a supraviețuit”, a spus Milshtein.

Unii din Hamas sunt hotărâți să respingă categoric planul lui Trump.

„Există o tendință în rândul aripii militare, în special al luptătorilor mai tineri, care dorește să continue lupta”, a spus Lovatt. „Părerea lor este că Israelul se confruntă cu dificultăți strategice: mobilizarea rezerviștilor este o povară uriașă, alegerile sunt programate în decurs de aproximativ un an, există o presiune internațională și internă tot mai mare... Așadar, pentru ei, este doar o chestiune de cine va rezista cel mai mult.”

Războiul a fost declanșat de raidul Hamas în sudul Israelului, soldat cu moartea a 1.200 de persoane, majoritatea civili. Aproximativ 250 au fost luați ostatici, dintre care 48 rămân în Gaza, deși se crede mai puțin de jumătate sunt încă în viață.

Peste 66.000 de oameni, majoritatea civili, au fost uciși de ofensiva Israelului în Gaza, o mare parte a teritoriului a fost redusă la ruine, iar majoritatea celor 2,3 milioane de locuitori au fost strămutați de multe ori.