Cum afectează criza economică închisorile private americane

Recesiunea scade fondurile pentru închisorile de stat din SUA, care până acum înghiţeau mai mulţi bani decât educaţia superioară. Nici închisorile private nu mai sunt afaceri atât de profitabile deoarece pedepsele şi numărul deţinuţilor vor fi reduse pentru a face economii.

Arnold Schwarzenegger, guvernatorul Californiei, anunţa recent o scădere cu 1 miliard de dolari a sumelor alocate de statul său pentru centrele de corecţie, în contextul în care deficitul Californiei se ridică la 19 miliarde de dolari.  Până acum erau tăiate mai ales fondurile pentru educaţia superioară, dar în prezent statul nu mai poate risca să colecteze banii necesari din sistemul de învăţământ pentru că taxele universitare au crescut iar protestele studenţilor s-au radicalizat.

Ani de-a rândul au fost alocaţi mai mulţi bani pentru închisori decât pentru facultăţi, dar guvernatorul vrea să întrerupă acest curs printr-un amendament constituţional introdus de legislativul californian, care va cere statului să cheltuiască mai mult pe clase decât pe celule. "Cu 30 de ani în urmă, 10% dintre fonduri se duceau în educaţia superioară şi 3% erau direcţionate către închisori, astăzi 11% se duc la închisori şi numai 7,5% către facultăţi. Nu este un drum bun către viitor", spunea Schwarzenegger.

Iar sondajele par să-i dea dreptate. Un recent studiu realizat de Public Policy Institute din California arată că majoritatea respondenţilor doresc reduceri în bugetul centrelor de corecţie şi resping orice tăieri de fonduri  în educaţie.

Clase sau celule?

Cu 11% din bugetul său alocat pentru închisori şi centre de corecţie, California depăşeşte media naţională pentru astfel de cheltuieli, care se  situează la 7%. Pe de altă parte are unul dintre cele mai extinse sisteme universitare.

"Când vremurile sunt bune, statele investesc mai mulţi bani în educaţie pentru că ştiu că aceasta este motorul lor economic. Dar nu există nicio cerinţă în Constituţie de finanţare a educaţiei superioare. Există însă şi percepţia că învăţământul nu este unul dintre cele mai productive sectoare ale economiei pentru că bani mai mulţi nu produc studenţi mai buni sau rate de absolvire mai ridicate", spune John Thomasian, director al Asociaţiei Naţionale a guvernatorilor pentru bune practici, citat de "Newsweek”.

În privinţa închisorilor, autorităţile californiene au ajuns la concluzia că este mai util să ai deţinuţii sub supraveghere în libertate pentru ca ei să plătească alocaţii pentru copii şi taxe. Costurile de detenţie sunt deja foarte ridicate. Suma necesară ţinerii unui deţinut în spatele gratiilor timp de un an este de aproximativ 52.000 de dolari, la fel de mare ca aceea pentru acoperirea taxei şcolare şi locative la Universitatea Stanford.

În plus, graţie sindicatelor cu influenţă politică puternică din sistemul penitenciar, California are cei mai bine plătiţi gardieni din SUA iar sectorul centrelor de detenţii s-a tot extins puternic atât ca personal, cât şi ca număr de deţinuţi, dintre care două treimi se află acolo pentru că au încălcat condiţiile eliberării condiţionate.

Pe fondul crizei bugetare, autorităţile caută soluţii de a reduce numărul deţinuţilor prin uşurarea pedepselor sau chiar prin eliberarea timpurie a celor bătrâni şi bolnavi. Unii experţi avertizează însă că aceste măsuri ar putea avea un cost politic mare într-un stat în care securitatea cetăţeanului este o temă importantă pentru alegători. „Nimeni nu vrea ca guvernul să cheltuiască mult pentru închisori, dar oamenii aşteaptă ca statul să le asigure securitatea. Politicienii sunt foarte conştienţi de preţul politic pe care ar trebui să-l plătească dacă persoanele eliberate mai repede comit crime grave”, spune un profesor.

Golirea închisorilor private

Nu doar închisorile de stat, ci şi cele private suferă de pe urma crizei economice. În oraşul Balwin din Michigan, Geo Group, lider mondial în furnizarea de servicii de corecţie şi detenţie pentru state şi guverne locale din SUA, Australia, Africa de Sud şi Regatul Unit, a cheltuit 60 de milioane de dolari pentru a transforma o fostă închisoare pentru tineri într-o locaţie de găzduire a imigranţilor ilegali ce urmează să fie deportaţi. Oraşul în care două treimi dintre familii trăiesc sub pragul sărăciei, cu o rată a şomajului de 13,6%, conta pe închisorile private pentru crearea de noi locuri de muncă.

Dar guvernul federal a renunţat la susţinerea acestui proiect. La fel se întâmplă în state precum Oklahoma sau Colorado, unde închisorile private şi-au închis porţile pentru că alte state precum Arizona nu le mai trimit prizonieri pentru a face economie. 

Modelul închisorilor private bazat pe o combinaţie de găzduire a deţinuţilor statului, a deţinuţilor federali şi a imigranţilor ilegali nu mai este acum atât de profitabil. Ca urmare, companiile care administrează închisori private se orientează către pieţe stăine, cu o ofertă variată de servicii. Geo şi-a mărit anul trecut veniturile cu 20,2 milioane de dolari deschizând închisori în Australia şi Marea Britanie. Urmează contracte în Africa de Sud şi Noua Zeelandă.

Conexiuni politice 

Afacerea închisorilor private a mai trecut prin momente grele cauzate de scăderea numărului de deţinuţi şi de scandaluri legate de tratamentul aplicat acestora, dar s-a menţinut şi datorită conexiunilor politice. În boardurile de directori al principalilor jucători în acest domeniu, GEO şi CCA, se întrunesc membri ai fostelor administraţii, atât republicani, cât şi democraţi. Printre ei se numără chiar fostul director al Biroului Federal pentru Închisori, un fost secretar în cabinetul lui Bill Clinton cât şi un senaror democrat.

În campania electorală din 2008, comitetele de acţiune politică ale GEO, Cornell şi CCA au donat aproximativ 679.000 de dolari unor grupuri politice din state cheie precum Arizona, California, Louisiana  şi Florida, unde încearcă să-şi extindă afacerile.

Deşi între 1987 şi 2007 numărul total al deţinuţilor s-a triplat în SUA, în prezent sub 9% dintre prizonierii americani se află în închisori private, o uşoară creştere faţă de 6% în 2000, spune Damon Hininger, preşedintele CCA.

Criza bugetară a Californiei ar putea aduce însă noi oportunităţi pentru închisorile private pentru că acestea operează la costuri mult mai mici decât centrele de detenţie de stat, nefiind obligate de sindicate să păstreze salarii mari pentru gardieni. „Când mă gândesc la constrângerile viitoare cu care se vor confrunta guvernele, faptul că putem construi repede şi ieftin noi centre, nu face decât să ne crească valoarea”, spune un reprezentant al Cornell Companies.