Culisele acordului dintre Israel și Hamas. Cum a reușit o celulă diplomatică secretă să obțină eliberarea a 50 de ostatici
0Acordul anunțat marți de Israel și gruparea islamistă palestiniană Hamas prevede eliberarea a 50 de ostatici, printre care trei americani, și un armistițiu de 4-5 zile, relatează POLITICO.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a apucat de braț pe oficialul de rang înalt al Casei Albe pentru Orientul Mijlociu după ce au ieșit de la o întâlnire aprinsă avută pe 14 noiembrie. Discuțiile pe tema eliberării celor 240 de ostatici capturați de Hamas în atacul din 7 octombrie asupra teritoriului israelian se prelungeau, iar tensiunile erau la cote maxime.
Netanyahu: „Am nevoie de acest acord”
Brett McGurk s-a întors și l-a văzut pe premierul israelian uitându-se la el. „Avem nevoie de acest acord”, i-a spus acesta lui Netanyahu.
O săptămână mai târziu, Netanyahu a obținut ce și-a dorit. Guvernul israelian și Hamas, cele două părți beligerante, au anunțat în noaptea de marți spre miercuri că au ajuns la o înțelegere mult așteptată: eliberarea a 50 de ostatici răpiți de Hamas, eliberarea a 150 de deținuți palestinieni în închisori din Israel și un armistițiu de 4-5 zile. Printre ostaticii eliberați de Hamas - femei și copii - figurează trei cetățeni americani, inclusiv o fată de trei ani, Abigail, ai cărei părinți au fost uciși de teroriști în fatidica zi de 7 octombrie. La rândul său, autoritățile israeliene vor elibera în jur de 150 de prizonieri palestinieni, de asemenea femei. Fiecare grup de zece ostatici eliberați în plus față de cei 50 inițiali va extinde armistițiul cu încă o zi, potrivit Guvernului israelian.
Acordul aflat în vigoare a fost negociat timp de cinci săptămâni, adică inclusiv înainte de lansarea operațiunii israeliene în Fâșia Gaza ca ripostă la atacul Hamas. Este vorba de cea mai mare realizare diplomatică de la declanșarea ostilităților între Hamas și Israel și o inițiativă care administrația Biden speră că va duce la mai multe ajutoare umanitare pentru palestinienii din Gaza care au de suferit din cauza războiului și la eliberarea mai multor ostatici, notează POLITICO.
Speranțe pentru eliberarea tuturor ostaticilor
„Suntem hotărâți să îi scoatem pe toți. Aceasta a fost cererea principală a acestui acord”, a declarat un oficial de rang înalt din administrație înainte de anunțarea acordului.
Ori, treaba nu s-a terminat. Circa 200 de ostatici - bărbați, soldați israelieni, persoane cu cetățenie dublă și străini - rămân în continuare captivitate. Negocierile continuă, iar oficialii americani spun că Hamas, care se află sub o presiune militară uriașă, ar putea profita de armistițiu pentru a elibera și mai mulți ostatici.
Războiul va fi reluat odată cu încheierea transferului ostaticilor. „Suntem în război și vom continua să fim în război”, a declarat Netanyahu la câteva ore după anunțarea acordului. „Vom continua până când ne vom atinge obiectivele”, a insistat premierul israelian, enumerând eliberarea tuturor ostaticilor, eliminarea completă a Hamas și instaurarea controlului Israelului asupra securității în Gaza pentru a preveni reapariția unei alte grupări teroriste.
Legătura SUA-Qatar
Contactat, un oficial de rang înalt din administrația Biden a oferit detalii despre negocierile care au avut loc în secret pentru eliberarea ostaticilor.
Qatarul, un aliat apropiat al Statelor Unite care poate influența discuțiile cu Hamas, s-a adresat Casei Albe la puțin timp după atacul din 7 octombrie soldat cu 1.200 de morți cu informații despre ostatici capturați de teroriști.
Atunci Qatarul a sugerat crearea unei celule mici formată între Statele Unite și Israel pentru a rezolva problema ostaticilor. Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a apelat la doi dintre oamenii săi cei mai importanți - McGurk și Josh Geltzer, un asistent adjunct în Consiliul de Securitate Națională.
Problema ostaticilor a devenit preocuparea principală a lui Joe Biden, care a pus-o în discuție în timpul întâlnirii față în față și apelurilor telefonice pe care le-a avut cu Benjamin Netanyahu. O altă preocupare a fost ca Israelul să permită livrarea ajutorului umanitar în Fâșia Gaza și să protejeze pe cât mai mult posibil civilii în luptele cu Hamas.
Prima victorie a acestor discuții a venit pe data de 23 octombrie, cu eliberarea a doi cetățeni americani de către Hamas: Natalie și Judith Raanan, mamă și fiică. Eliberarea celor două ostatice a demonstrat că celula de urgență funcționează și că ar putea într-un final să obțină eliberarea altor persoane captive.
Operațiunile israeliene care au bruiat canalul de comunicare
O zi mai târziu, Hamas a transmis celulei prin canalele sale de comunicare că mai multe femei și copii capturați pot părăsi Fâșia Gaza. În schimb, Hamas cerea ca Israelul să nu lanseze incursiunea militară terestră preconizată pe atunci în Gaza. Însă israelienii nu au fost de acord, întrucât nu primiseră destule dovezi că ostatici sunt în viață. Nici Statele Unite nu erau dispuse să ajungă la o înțelegere fără a avea garanția că teroriștii îi vor elibera pe ostatici.
Armata israeliană a invadat Gaza la sfârșitul lunii octombrie, dar oficialii de la Tel Aviv au dat asigurări că planul de invazie a fost elaborat în așa fel încât să poată implementa o încetare a focului în cazul în care se ajunge la o înțelegere pe tema ostaticilor.
Insistența lui Biden
O activitate diplomatică intensă a început în spatele ușilor închise. Contururile unei înțelegeri se apropiau, în condițiile în care Hamas furnizase informații despre 50 dintre ostatici săi. Biden a luat acest lucru drept un semnal că ar putea obține eliberarea lor. Președintele american și-a transmis opiniile lui Netanyahu într-o conversație telefonică purtată pe 14 noiembrie, iar liderul israelian a fost de acord.
Mai târziu în acea zi, Netanyahu aproape că a alergat după McGurk pentru a-i spune cât de important este pentru Israel să încheie această înțelegere. Deși israelienii susțin distrugerea Hamas, ei îl acuză în continuare pe Netanyahu că nu a reușit să securizeze țara în fața amenințării teroriste și pentru că nu a depus eforturi suficiente pentru eliberarea ostaticilor. Așadar, un acord nu era doar lucru moral de făcut, ci și o necesitate politică.
Discuțiile au intrat în impas după ce armata israeliană a ocupat spitalul Al Shifa din Gaza folosit de Hamas centru de comandă.
Simțind că timpul se scurge pentru a ajunge la un acord, Biden l-a sunat pe 17 noiembrie pe emirul Qatarului. Acordul a fost structurat în așa fel încât să permită în primă fază eliberarea femeilor și copiilor, dar și a altor persoane în diferite etape.
Dimineața următoare, McGurk s-a întâlnit la Cairo cu Abbas Kamel, șeful serviciilor secrete egipteme. Liderii Hamas din Gaza au acceptat aproape toți termenii acordului la care s-a ajuns cu o noapte înainte la Doha, capitala Qatarului. Au mai existat câteva discuții în următoarele 48 de ore, dar toate părțile implicate în negocieri au ajuns până la urmă la înțelegere.
Pe 21 noiembrie, Hamas a dat undă verde acordului convenit după cinci săptămâni chinuitoare de negocieri și cu siguranță mai chinuitoare pentru ostatici. Cu gândul la Abigail, un oficial din administrația Biden a spus: „Nici nu-mi pot imagina starea unei fete de trei ani în această situație”.
Se încarcă comentariile...
