Criză politică în Polonia

Premierul Jaroslav Kaczynski a anunţat că ţara se îndreaptă spre alegeri anticipate, dar numai spre toamnă Demiterea surprinzătoare a vicepremierului şi a ministrului agriculturii a

Premierul Jaroslav Kaczynski a anunţat că ţara se îndreaptă spre alegeri anticipate, dar numai spre toamnă

Demiterea surprinzătoare a vicepremierului şi a ministrului agriculturii a declanşat o criză politică în Polonia, care ar putea duce la alegeri anticipate. Pe acest fundal, principala forţă a opoziţiei, Alianţa Stângii Democrate, a anunţat că va înainta imediat o moţiune de cenzură împotriva Cabinetului Kaczynski, devenit, prin aceste demisii, guvern minoritar. Primul-ministru a declarat că ar putea declanşa un scrutin anticipat cel mai devreme în toamnă.

Coaliţia a depăşit mai multe crize, dar luni seara a primit lovitura de graţie. Liderul "Autoapărării", vicepremierul Andrzej Lepper, a fost demis în urma unei anchete a Biroului Naţional Anticorupţie. Două persoane, între care un colaborator al lui Lepper, au fost arestate după o percheziţie la Ministerul Agriculturii. Guvernul nu a dat prea multe amănunte asupra cazului, specificând doar că e vorba de o mită foarte mare, de ordinul milioanelor de zloţi. Lepper s-a declarat nevinovat şi a cerut, furios, să fie date publicităţii presupusele dovezi împotriva sa. El a avertizat că demiterea sa va pune capăt definitiv coaliţiei guvernamentale.
Tot luni a fost demis şi ministrul sportului, membru al celuilalt mic partid din coaliţie, Liga Familiilor. Acesta este şi el suspectat de corupţie. Premierul a declarat că la toamnă ar putea avea loc alegeri anticipate, dacă nu se va putea forma o nouă majoritate. Premierul a sugerat că o coaliţie este încă posibilă cu Autoapărare, dar fără Lepper.

"Grupul parlamentar Autoapărare ar trebuie să mai reflecteze înainte de a părăsi coaliţia", a subliniat el

Cum pot fi declanşate anticipatele

Partidul majoritar în parlament, Lege şi Justiţie, şi preşedintele Lech Kaczynski, geamănul premierului, sunt cei care pot decide momentul convocării alegerilor legislative. Există două căi prin care se poate realiza acest lucru.

1. Vot pentru dizolvarea parlamentului. Partidul de opoziţie Alianţa Democratică de Stânga (SLD) vrea să depună o moţiune în vederea dizolvării Legislativului. Dacă va fi votată, alegerile anticipate trebuie organizate în termen de 45 de zile. Însă moţiunea are puţine şanse de reuşită, deoarece, ca să treacă, are nevoie de două treimi din voturi (307) din totalul celor 460 de deputaţi. Deşi moţiunea va fi sprijinită probabil de cel mai mare partid de opoziţie, Platforma Civică (PO), de centru-dreapta, tot va fi nevoie de voturi din partea deputaţilor partidului fraţilor Kaczynski.

2. Vot de neîncredere. SLD va încerca probabil şi calea unui vot de neîncredere, dacă eşuează în demersul de a dizolva parlamentul, dar şi acest scenariu are deocamdată puţine şanse de reuşită. Cel puţin 231 de deputaţi trebuie să voteze împotriva actualului guvern pentru ca moţiunea de neîncredere să treacă, ceea ce înseamnă ca premierul trebuie să fie înlocuit din funcţie de un candidat al partidului de opoziţie. Succesul unui asemenea demers pare să fie puţin probabil, pentru că Platforma Civică, cel mai mare partid de opoziţie, a spus că nu va sprijini o moţiune de neîncredere.

Ce spun sondajele

Partidul PiS se situează în sondaje alături sau la o diferenţă foarte mică de principalul partid de opoziţie, Platforma Civică, PO. La începutul lunii, PO beneficia de 27% din intenţiile de vot, iar PiS de 25%. Alianţa de centru-stânga LiD avea 12%, dar Autoapărare ar putea avea probleme în a depăşi pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament, dacă alegerile ar fi organizate acum.