Conducerea portului din Beirut plasată în arest la domiciliu, după exploziile ce au devastat capitala Libanului şi au lăsat ţara fără grâu
0
Membrii conducerii portuli din Beirut au fost plasaţi în arest la domiciliu după exploziile devastatoare de marţi seara. Pagubele sunt estimate între 3 şi 5 miliarde de dolari, iar 300.000 de oameni au rămas fără locuinţe. Libanul mai are rezerve de grâne pentru „ceva mai puţin de o lună“', în condiţiile în care deflagraţiile din capitală au distrus principalul siloz al ţării.
Guvernul a decretat "stare de urgenţă în oraşul Beirut timp de două săptămâni", a anunţat într-o conferinţă de presă ministrul informaţiei, Manal Abdel Samad, precizând că "o putere militară supremă va fi imediat însărcinată cu prerogative în materie de securitate".
De asemenea, guvernul libanez a cerut arestul la domiciliu pentru orice persoană implicată în depozitarea tonelor de nitrat de amoniu care s-au aflat la originea exploziilor enorme din portul Beirut în ajun.
Adresându-se puterii militare supreme care va răspunde de chestiunile de securitate în timpul stării de urgenţă, guvernul "cere arestul la domiciliu pentru orice persoană implicată în stocarea de amoniu" de la sosirea încărcăturii la Beirut în 2014 până la explozia de marţi, a mai spus ministrul informaţiei, fără a-i numi totuşi pe aceşti responsabili sau a furniza alte detalii despre identitatea lor.
În consecinţă, membrii administraţiei Zonei portuare din Beirut au fost plasaţi în arest la domiciliu, în cadrul investigaţiei soldată cu cel puţin 113 morţi şi peste 4000 de răniţi în urma deflagraţiilor ce au devastat capitala Libanului. Nu se stie precis câte persoane sunt plasate în ares la domiciliu, dar este vorba de toţi cei care au avut responsabilităţi în zona portuară începând din 2014.
Primele elemente ale anchetei privind explozia devastatoare produsă marţi în portul din Beirut pun în discuţie ani de neglijenţă şi lipsă de măsuri în pofida prezenţei într-un depozit de aici a mii de tone dintr-un produs chimic extrem de exploziv, relatează miercuri Reuters, citând surse apropiate anchetei.
Premierul Hassan Diab şi preşedinţia libaneză au indicat marţi că 2.750 de tone de nitrat de amoniu - un compus folosit la fabricarea îngrăşămintelor minerale, dar şi a dispozitivelor explozive - erau depozitate de şase ani în port, fără să fi fost luate măsuri speciale de securitate.
„Este vorba de neglijenţă'“ a declarat o sursă pentru Reuters, adăugând că îngrijorări suscitate de problema depozitării nitratului de amoniu în port au fost exprimate în mai multe rânduri în faţa diferitelor comisii şi în faţa justiţiei, dar fără 'să se facă nimic' pentru a ordona evacuarea acestor materiale extrem de periculoase.
Interlocutorul agenţiei britanice de presă a spus că un incendiu s-a declanşat în hangarul nr. 9 din port, după care focul s-a extins la hangarul nr. 12, în care era depozitat nitratul de amoniu.
Peste 100 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma deflagraţiei, potrivit unui bilanţ dat publicităţii miercuri, dar acesta riscă să se înrăutăţească întrucât circa 3.000 de persoane au fost rănite, iar cartiere întregi au fost distruse.
Şeful autorităţii vamale libaneze, Badri Daher, a declarat miercuri la postul de televiziune LBCI că serviciile sale au avertizat în şase rânduri justiţia cu privire la riscurile asociate prezenţei nitratului de amoniu în port. 'Am cerut să fie reexportat, dar nu s-a făcut nimic. Lăsăm la latitudinea specialiştilor şi persoanelor autorizate să stabilească de ce', a adăugat el.
O altă sursă apropiată unui angajat din port a spus că o echipă care a inspectat nitratul de amoniu cu şase luni în urmă avertizase despre riscul ca 'Beirutul să fie în totalitate aruncat în aer' dacă acesta nu va fi mutat în altă parte.
Autoritatea vamală, potrivit documentelor care au putut fi consultate de Reuters, a solicitat în 2016 şi în 2017 justiţiei să ceară 'agenţiei maritime în cauză' să reexporte sau să aprobe vânzarea nitratului de amoniu descărcat şi depozitat în hangarul nr. 12 pentru a asigura securitatea portului.
Unul dintre documente se referă la cereri similare datând 2014 şi din 2015.
„O anchetă locală şi internaţională trebuie să fie efectuată asupra accidentului având în vedere amploarea şi circumstanţele în care aceste mărfuri au fost transportate în port“, a declarat Ghassan Hasbani, fost viceprim-ministru şi membru al partidului Forţele Libaneze.
Preşedintele Libanului, Michel Aoun, a asigurat miercuri că o anchetă asupra puternicei explozii care a zguduit cu o zi în urmă Beirutul va dezvălui cât de curând circumstanţele celor întâmplate, iar rezultatele vor fi publicate în mod transparent. Într-un discurs televizat la începutul reuniunii de guvern, Michel Aoun a lansat un apel către alte naţiuni să accelereze trimiterea de ajutoare în Liban, confruntat deja cu o criză economică.
Shiparrested.com, o reţea specializată în aspectele juridice ale transportului maritim, a raportat în 2015 că nava-cargo Rhosus, care naviga sub pavilionul Republicii Moldova, a făcut o escală la Beirut în septembrie 2013 din cauza unor probleme tehnice, în timp ce efectua o cursă din Georgia spre Mozambic cu o încărcătură de 2.750 tone de nitrat de amoniu la bord.
Navei i-a fost impusă interdicţia să părăsească portul după o inspecţie, iar la scurt timp ea a fost abandonată de către proprietarii săi, ceea ce a provocat o serie de proceduri legale din partea creditorilor lor.
'Din cauza riscurilor legate de menţinerea nitratului de amoniu la bordul navei, autorităţile portuare au decis ca marfa să fie descărcată în depozitele portului', indică Shiparrested.com.
Portalul rusesc RBC, citat de DPA, a relatat miercuri că nava, care plecase din portul georgian Batumi spre Mozambic, aparţinea cetăţeanului rus Igor Greciuşkin, născut în Habarovsk (Extremul Orient rus), în prezent având reşedinţa permanentă în Cipru.
După apariţia unor probleme tehnice la bordul navei, Greciuşkin a abandonat efectiv nava în portul din Beirut, fără să plătească în mod adecvat echipajul, relevă RBC, citând membri ai echipajului care au lucrat pe Rhosus.
O agenţie specializată a ONU va analiza deflagraţiile din capitala Libanului
Organizaţia Tratatului privind interzicerea totală a testelor nucleare (CTBTO), o agenţie specializată a ONU, analizează datele exploziei de proporţii produse marţi la Beirut, care a provocat peste 100 de morţi în capitala Libanului şi care a fost înregistrată de mai multe staţii de măsurare din cadrul reţelei internaţionale de care dispune agenţia, informează EFE.
''Echipele noastre studiază datele'', a declarat miercuri pentru EFE, din Viena, Gill Tudor, purtătorul de cuvânt al CTBTO, cu sediul în capitala Austriei.
Deflagraţiile, dintre care una extrem de puternică, au fost înregistrate de Sistemul Internaţional de Monitorizare (SIM) al organizaţiei, o reţea mondială de instalaţii de monitorizare seismică, hidroacustică şi infrasonică. Deşi scopul său este de a detecta posibile explozii nucleare şi de a obţine probe cum că acestea s-au produs, reţeaua detectează şi localizează inclusiv energia eliberată de o explozie, fie ea nucleară sau nu, sau de un fenomen natural produs subteran, subacvatic sau în atmosferă.
Deocamdată, după cum a comunicat marţi noaptea secretarul executiv al CTBTO, Lassina Zerbo, pe contul său de Twitter, experţii analizează toate datele de la două staţii, una în Germania şi alta în Tunisia, a declarat Tudor.
''SIM a detectat semnale puternice ale unei explozii de proporţii la Beirut'', la 4 august 2020, la orele 15.05 GMT, la staţiile infrasonice I48TU din Tunisia şi 126DE din Germania'', a scris Zerbo în tweet-ul său. ''Analiştii continuă să verifice datele. Gândurile noastre se îndreaptă către numeroasele victime pe care explozia le-a provocat. Solidaritate cu Libanul'', şi-a încheiat Zerbo scurtul său mesaj.
Până acum, nu există indicii privind posibile materiale nucleare implicate în explozie şi nici nu pare probabilă o astfel de posibilitate, a confirmat Gill Tudor. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al CTBTO a admis că organizaţia nu se află deocamdată în postura de a exclude 100% această eventualitate, dat fiind că verificarea prezenţei izotopilor radioactivi necesită mai mult timp, în timp ce detectarea exploziei propriu-zise de către reţeaua de măsurare are loc imediat.
Libanul mai are grâu pentru o lună
Peste 300.000 de oameni au rămas fără locuinţe după ce exploziile uriaşe de marţi, din portul din Beirut, au distrus numeroase clădiri, iar Libanul mai are rezerve de grâne pentru ''ceva mai puţin de o lună'', în condiţiile în care deflagraţiile din capitală au distrus principalul siloz al ţării.
Potrivit dpa, guvernatorul capitalei Beirut, Marwan Abboud, a declarat postului MTV News că între 200.000 şi 300.000 de oameni şi-au pierdut locuinţele, iar autorităţile iau măsuri pentru a le asigura hrană, apă şi adăpost.
Abboud a dezvăluit că un raport pe probleme de securitate redactat în anul 2014 avertiza cu privire la posibilitatea unei explozii în capitala Libanului din cauza unor materiale extrem de inflamabile care nu fuseseră depozitate în condiţii de siguranţă.
''Am pierdut 10 membri ai Brigăzii de Pompieri din Beirut, iar valoarea pagubelor este estimată între 3 şi 5 miliarde de dolari, poate chiar mai mult'', a afirmat Abboud.
Premierul Hassan Diab declarase marţi că explozia - care a făcut cel puţin 100 de morţi şi peste 4.000 de răniţi - s-a produs la un depozit în care se aflau stocate circa 2.750 de tone de azotat de amoniu, timp de şase ani, fără măsuri de siguranţă.
Principalul siloz de grâne al Libanului a fost distrus în exploziile de marţi din Beirut, împreună cu tot grâul depozitat înăuntru, ceea ce face ca Libanul să mai aibă rezerve de grâne pentru mai puţin de o lună, cu toate că alte vase cu provizii sunt pe drum, a declarat miercuri, pentru Reuters, ministrul economiei, Raoul Nehme.
Nehme a precizat că Libanul are nevoie de stocuri care să-i ajungă timp de cel puţin trei luni pentru a-şi asigura siguranţa alimentară şi că în prezent caută alte spaţii de depozitare.
Silozul din Beirut avea o capacitate de 120.000 de tone de grâne, a declarat Ahmed Tamer, directorul portului Tripoli, al doilea oraş ca mărime din Liban. Portul Tripoli nu este echipat cu instalaţii de depozitare a grânelor, însă există posibilitatea transferării unor cantităţi de grâu către depozite situate la 2 kilometri distanţă, a adăugat el.
În momentul exploziei, în silozul din Beirut erau stocate 15.000 de tone de grâu, a declarat Ahmed Hattit, şeful sindicatului importatorilor de grâu, pentru ziarul local Al-Akhbar. Hattit a afirmat că rezervele actuale de făină sunt suficiente pentru a acoperi nevoile pieţei timp de o lună şi jumătate şi a anunţat că patru nave care transportă în total 28.000 de tone de grâu nu au apucat să ancoreze în port.
Libanul, cu o populaţie de 6 milioane de locuitori, încearcă să transfere imediat patru nave care transportă 25.000 de tone de făină către portul Tripoli, a declarat o oficialitate din Ministerul Economiei la postul de ştiri LBCI.
Se încarcă comentariile...
