Captivi pe mare: Cum s-a transformat o croazieră de vis într-o tragedie

Întreaga lume urmărește știrile despre vasul de croazieră devenit focar de hantavirus și așteptat să ajungă în Insulele Canare duminică, unde pasagerii vor fi evacuați și îmbarcați în avioane către țările de origine. O croazieră de vis s-a transformat într-o tragedie când pasageri de la bord s-au îmbolnăvit de o boală inițial necunoscută și au murit, relatează The Guardian.

Vasul polar MV Hondius a plecat din Ushuaia, cel mai sudic oraș de pe Pământ, pe 1 aprilie, având la bord 88 de pasageri și 61 de membri ai echipajului proveniți din 23 de țări.

Aceștia au pornit într-o „expediție atlantică” de 35 de zile din Argentina până în Capul Verde, cu opriri pe unele dintre cele mai izolate insule din lume. Încă din primele ore pe mare, pasagerii au avut parte de imagini spectaculoase: balene cu cocoașă, delfini, albatroși cu sprâncene negre și lei de mare sud-americani.

Jake Rosmarin, blogger de călătorii din Boston, le spunea urmăritorilor săi că această experiență va o amintire pe care „o va purta cu el toată viața”. „Un început incredibil”, scria el pe Instagram.

Dar o lună mai târziu, lucrurile au luat o altă turnură. Trei pasageri erau morți: pe navă a izbucnit pe tăcute un focar de hantavirus, un virus rar, cu rată mare de mortalitate și fără tratament cunoscut. Nava, care a avut opriri în Georgia de Sud, Tristan da Cunha și Sfânta Elena, ajunsese în Capul Verde, însă autoritățile locale au refuzat să permită debarcarea pasagerilor.

Luni, un Rosmarin vizibil afectat a publicat un videoclip care a făcut rapid înconjurul lumii.

„Nu suntem doar un subiect de știre sau niște titluri de presă. Suntem oameni, cu familii, cu vieți și cu persoane care ne așteaptă acasă”, a spus el. „Există foarte multă incertitudine și asta e partea cea mai grea. Tot ce ne dorim acum este să ne simțim în siguranță, să știm clar ce urmează și să ajungem acasă.”

Astfel, la șase ani după focarele de Covid izbucnite pe vasele de croazieră, care le-a obligat să caute disperate porturi unde să poată acosta, iată că acum o altă navă de croazieră, cu pasageri la bord și un virus puțin cunoscut, ajunge în centrul atenției globale.

Spre deosebire de Covid-19, însă, boala de la bordul Hondius nu pare să fie provocată de o nouă tulpină de hantavirus. Deși cazurile la oameni sunt rare, virusurile transmise de rozătoare sunt prezente de mult timp în anumite regiuni din Africa, Asia și America de Sud.

Și, spre deosebire de Covid, care se transmitea ușor între oameni, Organizația Mondială a Sănătății și alte autorități sanitare au subliniat că transmiterea hantavirusului de la om la om este extrem de rară, astfel că riscul pentru populația generală rămâne redus.

Dacă focarele de norovirus, gripă sau Covid sunt deja bine cunoscute pe vasele de croazieră, lumea cunoaște acum primul focar de hantavirus la bordul unei nave. Potrivit OMS, boala poate ucide până la jumătate dintre persoanele infectate. Astfel că nu doar pasagerii de pe Hondius vor fi monitorizați atent după debarcare, ci și autoritățile sanitare și industria croazierelor, care încearcă să afle dacă este vorba despre un incident izolat sau dacă vor exista efecte mai ample.

Anatomia unui focar

Prima persoană care a murit pe Hondius este un olandez de 70 de ani. Acesta a dezvoltat simptome respiratorii pe 6 aprilie și a murit cinci zile mai târziu. La acel moment nu existau motive evidente de alarmă, iar căpitanul navei, Jan Dobrogowski, le-a spus pasagerilor: „Oricât de tragic ar fi, credem că este vorba despre cauze naturale.”

Trupul bărbatului a fost coborât de pe navă pe 24 aprilie, când vasul a oprit în Sfânta Elena. Soția lui, în vârstă de 69 de ani, a debarcat împreună cu el. Trei zile mai târziu, când nava ajunsese lângă Insula Ascension, căpitanul a fost informat că femeia s-a îmbolnăvit la rândul ei și a murit între timp. În aceeași zi, starea unui pasager britanic s-a deteriorat serios și a fost evacuat medical în Africa de Sud.

Apoi, sâmbăta trecută, o cetățeană germană de 80 de ani a murit la bord; între timp specialiștii sud-africani au confirmat că britanicul evacuat este infectat cu hantavirus. În acest moment, toată lumea a înțeles că nu este vorba despre o boală des întâlnită pe mare.

De altfel epidemiile izbucnite pe nave de croazieră nu sunt o raritate, spun experții. Vikram Niranjan, profesor de sănătate publică la Universitatea din Limerick, explică că aceste medii „reunesc toate condițiile care favorizează transmiterea: contact apropiat între oameni, spații închise, zone comune de luat masa și sisteme comune de circulație a aerului și apă”.

În același timp, spune el, navele oferă avantaje în controlul epidemiilor. „O navă este un mediu clar delimitat. Odată ce un focar este identificat, autoritățile sanitare se pot focusa pe o populație și un spațiu cunoscute”, ceea ce facilitează identificarea cazurilor, izolarea, dezinfectarea și măsurile de limitare a contaminării.

Dar pentru cei de pe navă situația a devenit problematică după ce anumite porturi le-a refuzat debarcarea. De pildă, nava nu a primit permisiunea să acosteze în Praia, capitala Capului Verde, Ministerul Sănătății motivând măsuri de „protejare a populației din Capul Verde”. Ulterior, o echipă medicală locală a urcat la bord pentru a evalua alți pasageri care prezentau simptome.

Nici Insulele Canare nu s-au arătat prea dornice să primească vasul. Autoritățile regionale din Spania s-au opus, dar până la urma s-a ajuns la un compromis: Hondius va putea rămâne ancorat în largul insulei Tenerife până la evacuarea tuturor pasagerilor. Nava a pornit spre Canare joi și urmează să ajungă în portul Granadilla din Tenerife duminică.

„Este o situație extrem de neobișnuită și cred că asta arată cât de ieșit din comun este acest caz”, a comentat Raphael Giacardi, redactor-șef la publicațiile World of Cruising și Cruise Trade News. „Pentru mulți dintre noi, hantavirusul era ceva despre care nici nu auziserăm până acum câteva zile. Autoritățile portuare sunt puse în fața unei situații necunoscute și trebuie să ia decizii rapid.”

El a adăugat că operatorii de croaziere și-au înăsprit regulile sanitare după experiența cu coronavirusul, tocmai pentru a evita situații care ar putea afecta reputația companiilor.

Ce se întâmplă după debarcare

Nu toți pasagerii au fost la fel de speriați precum Rosmarin. Kasem Hato, influencer de călătorii din Iordania, cunoscut online ca Ibn Hattuta, a spus că presa a dramatizat situația.

„Majoritatea oamenilor de pe navă tratează situația cu calm”, a spus el pe Instagram. „Nu este un virus nou. Dacă avea potențialul să provoace o epidemie, s-ar fi întâmplat deja de mult.”

Totuși, îngrijorările sunt mari. Miercuri, alte trei persoane au fost evacuate medical, printre ele și Martin Anstee, fotograf britanic și ghid de expediție, transportat cu avionul într-un spital din Olanda unde este tratat în izolare. Soția lui, Nicola, a declarat pentru Daily Telegraph că ultimele zile au fost „extrem de traumatizante”.

„Se simte ușurat că a coborât de pe navă”, a spus ea. „La început simptomele au fost ușoare, apoi situația s-a agravat, iar acum starea lui este din nou stabilă.”

Ministerul Sănătății din Olanda a anunțat și internarea unei stewardese a companiei KLM care prezentase simptome după ce intrase în contact cu femeia de 69 de ani decedată după debarcarea în Sfânta Elena și care nu s-a mai îmbarcat din cauza simptomelor severe.

Britanicul evacuat în Africa de Sud pe 27 aprilie este în continuare la terapie intensivă, iar acum „se simte mai bine”, a declarat joi Maria Van Kerkhove, director OMS pentru pregătirea și prevenirea epidemiilor și pandemiilor.

„Acesta nu este începutul unei pandemii. Nu este un nou Covid”, a spus ea reporterilor. „Înțelegem perfect de ce apar aceste întrebări, dar situația nu seamănă cu cea de acum șase ani.”

În prezent, autoritățile sanitare încearcă să localizeze cel puțin 29 de pasageri din 12 țări care au debarcat în Sfânta Elena. Vineri, un al treilea cetățean britanic a fost identificat drept suspect de infectare cu hantavirus în Tristan da Cunha.

Profesorul Robin May, director științific al Agenției pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie, a comentat că cei 23 de britanici aflați la bord vor trebui probabil să stea în autoizolare timp de 45 de zile după întoarcerea acasă.

OMS continuă însă să insiste că riscul pentru populația globală rămâne scăzut.

Cât despre pasagerii rămași pe navă, moralul „s-a îmbunătățit semnificativ după ce vasul a început din nou să se deplaseze”, a spus directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Asta nu înseamnă însă că îi așteaptă o primire călduroasă în Insulele Canare. Potrivit șefului protecției civile din Spania, cei evacuați către țările lor „nu vor coborî de pe navă până când avionul care îi va prelua nu va fi pregătit”.

„Vor fi transportați în vehicule izolate, către o zonă complet separată a aeroportului. Nu va exista niciun contact cu exteriorul.”