Biden merge în Israel „într-un moment critic pentru regiune”, spune Blinken. Acord cu Netanyahu
0Joe Biden se va deplasa miercuri în Israel, în timp ce SUA au anunțat că au ajuns la un acord cu guvernul lui Benjamin Netanyahu privind furnizarea de ajutor umanitar, precum și în privința asigurării unor zone sigure pentru cei peste două milioane de locuitorii din Gaza, relatează The Guardian.
Președintele american Joe Biden va merge și la Amman pentru discuții cu regele Abdullah al Iordaniei, cu președintele egiptean Abdel Fatah al-Sisi și cu președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, în încercarea de a evita un dezastru umanitar și mai mare și un război regional în care ar putea fi atrase Iranul și SUA.
Deplasarea lui Biden în Israel a fost anunțată de secretarul de stat american, Antony Blinken, după mai mult de șapte ore de discuții cu Netanyahu și cabinetul său de securitate națională. Washington Post și Haaretz au relatat că anunțul a fost amânat până când liderii israelieni au convenit asupra unor coridoare prin care ajutorul umanitar să intre în Gaza și asupra creării unor zone sigure, ferite de bombardamente, pentru civili.
„Astăzi, şi la solicitarea noastră, Statele Unite şi Israelul au convenit să elaboreze un plan care va permite ca ajutorul umanitar din partea naţiunilor donatoare şi a organizaţiilor multilaterale să ajungă la civilii din Gaza. Dacă Hamas va bloca în vreun fel asistenţa umanitară, făcând ca aceasta să nu ajungă la civili, inclusiv prin confiscarea ajutoarelor, noi vom fi primii care vom condamna acest lucru. Şi vom acţiona pentru a preveni ca acest lucru să nu se întâmple din nou”, a declarat Blinken jurnaliștilor, potrivit Reuters.
Blinken, care a revenit luni în Israel după ce a vizitat șase țări arabe, a declarat că vizita lui Biden în Orientul Mijlociu vine „într-un moment critic pentru Israel, pentru regiune și pentru lume”.
Diplomatul american a precizat că Israelul îl va informa pe Biden cu privire la obiectivele și strategia sa de război și la modul în care va conduce operațiunile „într-un mod care să reducă la minimum victimele civile și să permită ca asistența umanitară să ajungă la civilii din Gaza într-un mod care să nu avantajeze Hamas”.
„Acesta va fi un război lung; preţul va fi mare. Dar vom câştiga pentru Israel şi poporul evreu şi pentru valorile în care cred ambele ţări", a declarat ministrul apărării israelian Yoav Gallant, după întâlnirea cu Blinken.
Convoaie de camioane umanitare cu alimente, apă și medicamente așteaptă pe partea egipteană a frontierei să fie deschis punctul de trecere Rafah, în timp ce palestinienii cu dublă cetățenie așteaptă să li se permită să părăsească enclava. Egiptul controlează frontiera, dar are nevoie de acordul Israelului cu privire la ce anume și cine are voie să treacă. Postul de frontieră Rafah a fost lovit luni seara de o explozie atribuită unui atac aerian israelian.
Cel puțin 49 de palestinieni au fost uciși în loviturile israeliene din timpul nopții care au lovit locuințe din Rafah și Khan Younis, a anunțat Ministerul de Interne din Gaza.
ONU a raportat continuarea bombardamentelor israeliene intense de-a lungul Fâșiei Gaza, bilanțul palestinienilor din ultimele 10 zile apropiindu-se de 3.000 de morți. Israelul a restabilit parțial aprovizionarea cu apă în sudul Fâșiei Gaza, dar ONU a declarat că aceasta reprezintă doar 4% din fluxul normal de apă în teritoriu. Lipsa apei potabile și prezența cadavrelor sub dărâmături au generat temeri privind o epidemie. Spitalele sunt aproape de colaps din cauza lipsei de electricitate și de combustibil pentru generatoare.
Israelul a adunat o forță mare în jurul granițelor din Gaza în vederea unei invazii, în urma atacului Hamas din 7 octombrie, care a ucis peste 1 300 de israelieni, majoritatea civili. Gruparea extremistă ține ostatici 199 de israelieni, inclusiv femei și copii, în interiorul Gaza.
Pe lângă coridoarele umanitare pentru ca ajutoarele să intre în Gaza, Blinken a declarat că a purtat discuții cu israelienii privind „posibilitatea de a crea zone care să ajute la menținerea civililor în afara pericolului”.
„Am fost foarte clari în legătură cu necesitatea ca ajutorul umanitar să poată continua să intre în Gaza. A fost apelul constant al președintelui Biden și, cu siguranță, al întregii administrații”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului de securitate națională al Casei Albe, John Kirby.
În discuțiile sale cu liderii israelieni și arabi din această săptămână, Biden va încerca, de asemenea, să prevină o conflagrație regională mai amplă, ca urmare a amenințărilor din partea Hezbollah și a susținătorului său, Iranul.
Israelul a dispus evacuarea a 28 de sate pentru a crea un perimetru de securitate de 2 km la granița cu Libanul, în timp ce Netanyahu i-a avertizat pe israelieni că ar trebui să se pregătească pentru o bătălie lungă.
„Am un mesaj pentru Iran și Hezbollah, nu ne puneți la încercare în nord. Nu faceți aceeași greșeală pe care ați făcut-o cândva. Pentru că astăzi prețul pe care îl veți plăti va fi mult mai mare", a declarat luni premierul în Knesset.
Ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, a avertizat cu privire la o „acțiune preventivă” în cazul în care Israelul declanșează ofensiva sa terestră iminentă în Fâșia Gaza.
„Liderii rezistenței nu vor permite regimului sionist să facă ce vrea în Gaza și apoi să vâneze alte grupuri de rezistență după ce termină cu Gaza. Prin urmare, orice acțiune preventivă este posibilă în următoarele ore”, a declarat Amir-Abdollahian la televiziunea de stat.
"Frontul de rezistență este capabil să ducă un război pe termen lung cu inamicul", a adăugat el.
Kirby a declarat că SUA nu au văzut încă niciun semn că Iranul ar putea încerca să se implice direct în conflictul dintre Israel și Hamas. Casa Albă a cerut Congresului să aprobe o asistență suplimentară de peste 2 miliarde de dolari atât pentru Israel, cât și pentru Ucraina.
Un oficial american, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a dezvăluit că Bataan, o altă navă de război, se îndreaptă spre zona din apropierea Israelului şi va include o unitate expediţionară de puşcaşi marini, cu o forţă totală de aproximativ 2.000 de oameni.
Ei nu au primit o misiune specifică, dar ar putea juca un rol cheie în orice fel de evacuare.
Separat, SUA au înştiinţat trupele, aparent un efectiv de 2.000 de persoane, să fie pregătite să se desfăşoare în regiune în termen de 24 de ore dacă sunt notificate - în loc de 96 de ore în mod obişnuit - şi ar putea fi vorba de unităţi care oferă asistenţă, cum ar fi ajutor medical dacă este necesar, a declarat oficialul american, citat de Reuters, potrivit Agerpres.
"Nu punem condiții în ceea ce privește asistența militară pe care o acordăm Israelului. Au dreptul să se apere. Au dreptul să înfrunte această amenințare teroristă”, a declarat Kirby. "
Marți, șeful Comandamentului Central al SUA, generalul Michael "Erik" Kurilla, a sosit în Israel într-o vizită neanunțată, spunând că scopul său este de a se asigura că omologii săi israelieni au la dispoziție proviziile militare de care au nevoie.
Hamas a difuzat luni o înregistrare video în care o ostatică franco-israeliană, Mia Schem, în vârstă de 21 de ani, este arătată în timp ce i se tratează brațul rănit și face apel la eliberarea sa.
Khaled Meshaal, un înalt oficial Hamas, a declarat că gruparea „are tot ceea ce are nevoie” pentru a elibera toți palestinienii aflați în închisorile israeliene, sugerând că ostaticii ar putea fi folosiți drept monedă de schimb. Aripa armată a Hamas a declarat separat că non-israelienii sunt „oaspeți” care vor fi eliberați „atunci când circumstanțele vor permite”.