Foamete și supraaglomerare în închisorile din Europa. „Nu există niciun deținut sănătos”. Cum stă România la cifre?

Un nou raport al Consiliului Europei arată că închisorile din Europa se confruntă în continuare cu probleme grave de supraaglomerare, condiții precare de igienă și îngrijiri medicale insuficiente, iar în unele cazuri chiar cu lipsă de hrană suficientă pentru deținuți. Datele, bazate pe informații furnizate de serviciile penitenciare din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, confirmă că populația carcerală este în creștere, în linie cu tendința observată și de Eurostat (+2%). Între 2024 și 2025, numărul de deținuți raportat la 100 de locuri disponibile a crescut ușor, de la 94,7 la 95,2 la nivel european, dar situația diferă mult de la țară la țară, potrivit Euronews.

Închisoare Europa Foto: Shutterstock

România este, însă, la limită, cu 100 de deținuți la 100 de locuri ocupate. Între 31 ianuarie 2024 și 31 ianuarie 2025, numărul de deținuți la 100 de locuri disponibile a crescut de la 94,7 la 95,2, în ciuda diferențelor regionale. În evaluarea anterioară, șase țări raportau supraaglomerare severă; acum sunt nouă, potrivit sursei citate.

Locul României în clasament

Turcia și Franța se numără printre statele cu cele mai aglomerate închisori, cu 131 de deținuți la 100 de locuri. Acestea sunt urmate de Croația (123), Italia (121), Malta (118), Cipru (117), Ungaria (115), Belgia (114) și Irlanda (112).

Alte cinci țări sunt peste capacitate și se confruntă cu ceea ce este descris ca supraaglomerare moderată: Finlanda (110), Grecia (108), Regatul Unit în partea sa scoțiană (106), Macedonia de Nord (104) și Suedia (103).

Raportul arată că:

• România are aproximativ 100 de deținuți la 100 de locuri, deci este la limită
• Portugalia: 99
• Austria: 98
• Anglia și Țara Galilor: 96
• Olanda, Danemarca, Elveția: ~95

Consiliul Europei avertizează că deja un grad de ocupare de 90% indică presiune ridicată asupra sistemului penitenciar. Specialiştii din tările cu sisteme aglomerate au identificat şi pericolele iminente.

În ceea ce privește sistemul penitenciar al Portugaliei, acesta funcționează foarte aproape de capacitate (99), într-o poziție mai bună decât România (100), dar cu o rată de ocupare mai mare decât Azerbaidjan (98), Anglia și Țara Galilor din Regatul Unit (96), Serbia (96), Cehia (95), Țările de Jos (95), Danemarca (95) și Elveția (95). Consiliul Europei subliniază că o rată de ocupare de 90% corespunde deja unui indicator de risc ridicat și unei presiuni operaționale semnificative.

Cauzele principale: pedepse lungi și detenția preventivă 

În februarie anul acesta, într-un interviu acordat agenției Lusa, directorul general al Serviciilor de Reinserție și Penitenciare, Orlando Carvalho, a declarat că existau 13.302 de deținuți în cele 49 de închisori ale țării în acea lună în Portugalia:

„Dacă regulile noastre ar fi aplicate ca în restul Europei, nu am avea mai mult de 6.500 de deținuți”, spune Vítor Ilharco, secretar general al Asociației Portugheze pentru Sprijinul Deținuților (APAR), criticând modul în care sunt aplicate regulile privind reducerea pedepselor".

Revolte în Închisorile din Italia Foto: Profimedia

„Nu există niciun deținut sănătos”

Referitor la îmbătrânirea populației din închisoare, Consiliul Europei avertizează că în viitor va fi necesar să se țină cont de „nevoi frecvent complexe” legate de îngrijire medicală, boli cronice, declin cognitiv și mobilitate redusă.

Totuși, Ilharco afirmă că riscurile nu se limitează la vârstnici.

„Nu există niciun deținut sănătos. Nu vorbesc nici măcar despre pedepse lungi. Este pur și simplu de neconceput ca cineva să trăiască șase luni în acele condiții, cu mese de 80 de cenți”, avertizează el. Există și „acces la tot felul de droguri”.

„Întreaga structură a închisorii este concepută pentru a induce inactivitate în rândul deținuților”, spune el. De asemenea, în caz de urgență medicală, susține reprezentantul APAR, intervenția imediată ar fi compromisă.

„Există 90% șanse ca deținuții să nu fie duși la spital, deoarece gardienii sunt mereu în grevă. Sunt peste 1.500 de gardieni în concediu medical”, afirmă el.

În închisorile mai mari există asistente de noapte, dar în Alcoentre, de exemplu, 700 de deținuți nu au avut medici timp de patru luni, spune el.

Raportul arată, de asemenea, o prezență mai mare a cetățenilor străini în sistemele penitenciare (17% dintre deținuți sunt cetățeni străini), precum și o creștere a numărului de deținuți cu vârsta peste 65 de ani, deși experții Consiliului Europei notează că, per ansamblu, proporția la acest nivel rămâne „modestă”.