„Nu studiază prea mult”. Stephen Hawking văzut prin ochii tatălui său. Jurnalele care schimbă perspectiva asupra geniului

Stephen Hawking, unul dintre cei mai importanți fizicieni ai lumii și pionier al teoriei găurilor negre, autor al bestsellerului A Brief History of Time, a fost privit cu îngrijorare în anii de studenție chiar de tatăl său, potrivit unor jurnale de familie recent descoperite.

Stephen Hawking, unul dintre cei mai importanți fizicieni ai lumii. FOTO: EPA-EFE

Documentele, scrise de Frank Hawking și păstrate timp de peste 60 de ani, au fost parțial codificate și descifrate ulterior de biograful Graham Farmelo, care a avut acces fără precedent la arhivele familiei, notează The Guardian.

Într-o însemnare din 1961, Frank Hawking își exprima temerile legate de fiul său: „Suntem puţin îngrijoraţi de felul în care evoluează Stephen. Stă prin casă fără prea multă iniţiativă şi nu studiază prea mult”.

Același jurnal reflectă și frământările tatălui privind parcursul academic al viitorului savant: „Ar fi mare păcat dacă este aşa. La vârsta lui aveam o ambiţie arzătoare de a reuşi şi, dacă aş fi avut măcar jumătate dintre avantajele lui, aş fi realizat mult mai mult”.

Potrivit biografului Graham Farmelo, materialele descoperite oferă „o perspectivă sinceră şi nefiltrată” asupra copilăriei lui Hawking și a perioadei în care acesta a primit diagnosticul devastator de boală a neuronului motor, la doar 21 de ani.

„A fost un bonus extraordinar şi complet neaşteptat să primesc acces la aceste jurnale şi documente”, a declarat Farmelo, adăugând că acestea reprezintă „o sursă de informaţii de 24 de carate despre viaţa lui Stephen Hawking”.

Jurnalele mai arată și dificultatea tatălui de a accepta evoluția bolii: „Mi se pare o experienţă lentă şi îngrozitoare cu [Stephen]. Totul este atât de cumplit de lent şi prelungit”, nota Frank Hawking în 1967.

În același timp, Stephen Hawking avea să depășească toate așteptările medicale, continuându-și activitatea științifică decenii la rând, în ciuda progresiei bolii care l-a lăsat aproape complet paralizat.

El a devenit una dintre cele mai influente minți ale epocii moderne, contribuind decisiv la înțelegerea găurilor negre și a cosmologiei. În ciuda limitărilor fizice, a comunicat prin intermediul unui computer și al unui sintetizator vocal.

„Viaţa ar fi tragică dacă nu ar fi amuzantă”, spunea Hawking, care încuraja mereu curiozitatea și perseverența: „Fiţi curioşi. Şi, oricât de dificilă ar părea viaţa, există întotdeauna ceva ce puteţi face şi în care puteţi reuşi”.

Biografia autorizată, intitulată Hawking, urmează să fie publicată pe 24 septembrie de editura John Murray și este prezentată drept „portretul definitiv al unei vieţi şi al unui intelect excepţional”.