Vot pentru Planul Marshall al UE: Un ajutor de 700 de milioane de euro pentru România

Danuta Hubner, preşedinta Comisiei pentru Dezvoltare Regională din PE, sprijină „Planul Marshall“

Şase state ale UE, printre care şi România, ar putea fi scutite de o parte din cofinanţarea necesară proiectelor cu bani europeni.

Eurodeputaţii din Comisia pentru Dezvoltare Regională au votat aseară propunerea executivului de la Bruxelles de creştere a ratei de cofinanţare pentru proiectele din bani europeni derulate de şase state ale UE aflate în dificultate financiară, printre care şi România. Din cei 31 de europarlamentari prezenţi, 28 au votat ,,pentru“ şi trei s-au abţinut. 

Potrivit propunerii Comisiei, şase state (Grecia, Irlanda, Portugalia, România, Ungaria şi Letonia) vor contribui, din 2012, din bugetele naţionale, cu doar 5% din finanţarea proiectelor europene, faţă de 15% cât trebuie să aloce în prezent. În total, ajutorul este estimat la 2.200 de milioane de euro.

Comisia Europeană a numit programul „un fel de Plan Marshall" de relansare economică pentru ţările în cauză.  Aprobarea acestei propuneri înseamnă pentru România peste 700 de milioane de euro care pot fi folosite imediat din fonduri europene, şi nu din fonduri alocate din bugetul naţional.

Negocieri rapide

Primele efecte aşteptate ale noii scheme de finanţare a UE sunt deblocarea unor proiecte şi reducerea deficitelor.  Comisia a venit cu propunerea în vară, când criza datoriilor suverane ameninţa puternic moneda euro şi a cerut ca ea să fie aprobată de europarlamentari cât mai repede pentru ca statele membre să poată lua o decizie în Consiliu până la sfârşitul anului. De îndată ce a primit propunerea, Comisia pentru dezvoltare regională din PE a numit-o raportoare pe preşedinta sa (Danuta Hubner, fost comisar pentru politică regională), cu mandatul de a încheia negocierile rapid deoarece măsurile propuse trebuie aplicate imediat pentru a furniza lichidităţi statelor membre.

Raportoarea a anunţat că sprijină intenţia Comisiei de a acorda asistenţă financiară suplimentară statelor membre afectate cel mai grav de criza financiară, dar a precizat că pentru un tratament egal al tuturor ţărilor care vor îndeplini sau îndeplinesc deja criteriile consideră absolut necesară aplicarea retroactivă a propunerii.

S-au supărat bulgarii

Există deja voci din alte state membre, printre care Polonia şi Bulgaria, care au criticat intenţia Comisiei Europene de a ajuta doar şase state. Într-o scrisoarea către Bruxelles, citată de RFI, premierul bulgar, Boiko Borisov, a criticat dur această propunere. „Să fie ajutaţi cei slabi şi nedisciplinaţi, dar de ce trebuie să sufere cei fruntaşi, printre care suntem şi noi - cu cea mai mică datorie, cu cel mai mic deficit şi cu cel mai stabil sistem bancar", a declarat Borisov.

Reprezentanţi ai Comisiei Europene au declarat, pentru „Adevărul Europa", că nu sunt îngrijoraţi de solicitările ori criticile Bulgariei. „Implementarea proiectului poate fi îmbunătăţită. Odată ce propunerea e votată, statele membre pot decide dacă doresc să folosească această facilitate, a ratei crescute de cofinanţare", a declarat unul dintre purtătorii de cuvânt ai CE. 

Ce pregăteşte România

Potrivit calendarului legislativ, propunerea votată ieri în Comisia REGI urmează să fie votată în plen, după care ar trebui să ajungă la Consiliul European din iarnă, pentru votul final. Doar aşa cele şase state membre plus cele care vor mai face solicitări vor putea să folosească această facilitate din 2012.

România pregăteşte un plan privind proiectele prioritare în cazul cărora se va aplica pentru cofinanţarea majorată a UE. „Solicitarea referitoare la utilizarea acestei facilităţi va fi pregătită până la mijlocul lunii decembrie. Sarcina revine Ministerului Finanţelor Publice", a declarat Cristina Mac, coordonator al Departamentului Comunicare al Ministerului Afacerilor Europene.

România,  tot codaşă

Anul acesta, rata medie de absorbţie a fondurilor europene la nivelul UE este de 27,3%. Belgia, Irlanda şi Olanda au cele mai bune rate de absorbţie.  România are cea mai mică rată de absorbţie dintre statele UE: 14,13% la începutul lui octombrie - rata de aborbţie internă, adică  fondurile efectiv transferate beneficiarilor. Absorbţia netă (decontările Bruxelles-ului), la aceeaşi dată, a fost de 3,69%.

5% din finanţare va fi contribuţia României la proiectele derulate cu bani europeni.

Ce înseamnă Planul Marshallal UE

Planul Marshall al UE acorda asistență financiară suplimentară prin intermediul politicii de coeziune prin majorarea ratei de cofinanțare, ceea ce ar permite sporirea plăților către țările eligibile. CE propune majorarea cu zece puncte procentuale a ratelor de cofinanțare aplicabile în cazul axei prioritare a programelor. Până în prezent, țările vizate de regulament sunt: Ungaria, România, Letonia, Portugalia, Grecia și Irlanda; de altfel, fondurile globale care le sunt alocate în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 ar rămâne aceleași. Măsurile propuse ar fi temporare și ar lua sfârșit în momentul în care statul membru părăsește mecanismul de asistență financiară.