UPDATE Reuniunea de la Minsk a început cu o strângere de mâini Putin-Poroşenko. „Troica Euroasiatică“ promite ajutor umanitar Ucrainei
0
Preşedinţii ucrainean şi rus, Petro Poroşenko şi Vladimir Putin, şi-au strâns mâna marţi, la Minsk, unde a început un summit regional care se anunţă dificil, în condiţiile în care luptele continuă în estul Ucrainei, relatează AFP.
La întâlnirea de la Minsk dintre şefii de stat din Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan şi reprezentanţi ai UE, preşedintele kazah, Nursultan Nazarbaev, a declarat că Uniunea Vamală trebuie să ia parte la acordarea de ajutor umanitar Ucrainei. El consideră că în timpul acordării de ajutor umanitar trebuie să înceteze focul.
Potrivit lui Nazarbaev, comunitatea internaţională trebuie să acorde ajutor Ucrainei pentru a preveni colapsul economic în această ţară. El consideră că întâlnirile în formatul Ucraina-UE-Uniunea Vamală trebuie să fie regulate.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că întâlnirea liderilor din ţările Uniunii Vamale cu preşedintele Ucrainei şi reprezentanţii UE este o platformă bună pentru examinarea problemelor legate de colaborarea cu Kievul în urma semnării Acordului de Asociere cu UE.
Liderul de la Kremlni a subliniat că Moscova se pronunţă în favoarea dezvoltării colaborării în sfera economică cu Kievul, dar întrebarea se pune dacă se va putea face acest lucru în contextul asocierii Ucrainei cu UE.
Putin a menţionat că Rusia a declarat în repetate rânduri că aprobarea de către Kiev a tuturor cerinţelor din acord va influenţa negativ dinamica colaborării comerciale şi investiţionale în regiunea eurasiatică.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat în timpul întâlnirii de la Minsk cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, că speră ca negocierile între UE, Ucraina şi „Troica Eurasiatică” vor contribui la stabilirea unui dialog, inclusiv în privinţa colaborării economice.
El a subliniat că semnarea de către Kiev a Acordului de Asociere cu UE nu înseamnă riscuri şi pierderi pentru ţările vecine. Poroşenko a dat asigurări că în septembrie Kievul va ratifica documentul. El este convins că desemnarea alegerilor legislative pe 26 octombrie nu va împiedica ratificarea acordului.
Vladimir Putin şi Petro Poroşenko se vor deplasa pe 26 august la Minsk, pentru un summit regional, la care vor participa şi lideri ai statelor Uniunii Europene. La reuniune vor fi prezenţi şi Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, comisarul UE al Energiei, Günther Oettinger, şi comisarul UE al Comerţului, Karel De Gucht.
Summitul regional are în vedere soluţionarea conflictului ucrainean, probleme umanitare şi relaţii bilaterale.
Kremlinul nu exclude o întâlnire separată între Putin şi Poroşenko la Minsk, a adăugat purtătorul de cuvânt, a anunţat, luni, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
Ministerul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat ieri, în cadrul uneni conferinţe de presă că Moscova „l-a recunoscut pe liderul de la Kiev, în speranţa că acesta va pune capă războiului”.
„Noi l-am recunoscut pe preşedintele Poroşenko şi sperăm că acesta îşi va utiliza mandatul pentru a opri războiul, nu pentru a-l alimenta”, a precizat Lavrov.
Şeful diplomaţiei ruse a mai spus că Rusia se pronunţă pentru armonizarea relaţiilor dintre Ucraina, Uniunea Vamală, zona de comerţ liber a CSI şi UE în probleme economice.
„Susţinem că trebuie găsite căile de armonizare a relaţiilor în domeniul economic şi cu Ucraina, şi cu Uniunea Vamală, şi cu zona de comerţ liber a CSI, şi cu Uniunea Europeană“ - a declarat Lavrov.
„Suntem convinşi că, cu bunăvoinţă, în condiţiile respectării normelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului, a altor norme de drept internaţional care derivă din acordurile semnate şi în vigoare, se poate ajunge la o înţelegere în legătură cu toate aceste probleme“, a afimat ministrul de Externe al Rusiei.
Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, declara, joia trecută, că va discuta „despre pace” cu omologul său rus, Vladimir Putin, căruia îi va cere să retragă „combatanţii" rebeli din estul Ucrainei.
Întâlnirea din capitala Belarusului este cea de-a doua întâlnire directă dintre preşedinţii ucrainean şi rus de la începutul conflictului, prima fiind întrevederea de pe plaja franceză, din iunie, la aniversarea Debarcării din Normandia.
Potrivit unor surse diplomatice de la Bruxelles şi de la Moscova, nimeni nu trebuie să aştepte miracole de la această întâlnire. Ideea este de a arăta lumii că există „o cale diplomatică”, că cele două părţi încă mai vorbesc una cu cealaltă.
Cel mai probabil, scrie „Le Figaro“, Vladimir Putin va continua să dezmintă cu încăpăţânare că trimite ajutor militar insurgenţilor şi va continua să ceară liderului de la Kiev să pună capăt operaţiunilor militare de pedepsire contra populaţiei civile. Şi fiind faţă în faţă şi cu şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, Putin ar putea denunţa şi consecinţele acordului de liber schimb dintre Ucraina şi UE asupra economiei ruse.
Luni, în ajunul summitului de la Minsk, preşedintele ucrainean şi cancelarul german Angela Merkel au discutat la telefon, despre agravarea situaţiei în estul Ucrainei, a anunţat Preşedinţia ucraineană, citată de agenţia Ukrinform. Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei ucrainene, Poroşenko şi Merkel au făcut un schimb de opinii cu privire la căile de soluţionare paşnică a situaţiei din estul Ucrainei. Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre decizia preşedintelui ucrainean de a dizolva Parlamentul, apreciind că „această măsură este un pas spre aşteptările poporului ucrainean şi spre consolidarea instituţiilor democratice ale Ucrainei”.
Condiţiile puse de Merkel şi Putin, lui Poroşenko
Andrei Ilarionov, fost consilier al preşedintelui rus, Vladimir Putin, este de părere că Rusia şi Germania au deja unele condiţii care îi vor fi impuse liderului de la Kiev, Petro Poroşenco, astăyi, la Minsk, iar preşedintele ucrainian va fi nevoit să le acceptate. „În ziua aniversării a 75-ea de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, Putin ţi Merkel au elaborat, nu fără şansa de a fi realizat, pactul Putin-Merkel pentru instalarea controlului asupra Ucrainei”, scrie pe blogul său Andrei Ilarionov.
Deşi poziţiile lor vizavi de democratizarea spaţiului ex-sovietic în mare parte diferă, şefii celor două state au acelaşi punct de vedere în problemele cu care se confruntă în prezent Ucraina, consideră expertul rus.
„Atitudinea negativă a doamnei Merkel faţă de apropierea Georgiei şi Ucrainei de NATO este bine cunoscută încă de la summitul din 2008 de la Bucureşti, unde cancelarul german a blocat iniţiativa ca aceste două tări să obţină planurile de acţiuni pentru aderarea la NATO.
În opinia fostului consilier al liderului de la Kremlin, poziţia comună elaborată de Putin şi Merkel vizează: încetarea focului de ambele părţi; acordarea unui statut special regiunii de est a Ucrainei şi crearea „Novorossiei”; renunţarea Ucrainei de a adera la NATO şi UE; soluţionarea problemelor ce ţin de gazele ruseşti în favoarea „Gazprom”-ului şi a Germaniei. Pentru acceptarea tuturor acestor puncte, „Novorossia” va obţine de la Uniunea Europeană 500 milioane de euro, spune Ilarionov.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că economia Germaniei, cea mai mare din Europa, este afectată de criza din Ucraina, după ce s-a contractat cu 0,2% în al doilea trimestru, informează Reuters.
Merkel a declarat că o iarnă neobişnuit de blandă a jucat un rol important în rezultatele pe aprilie - iunie, însa a adăugat ca şi criza din Ucraina are rolul său.
“Există totuşi nişte îndoieli - nu vreau să ascund acest lucru - întreaga situaţie Ucraina - Rusia arată că binenţeles că avem un interes mare în a face ca relaţiile internaţionale să fie din nou contructive. Însă cu toate acestea mă aştept ca rata anuală de creştere economică să fie bună, dacă nu se întâmplă nimic dramatic”, a precizat cancelarul german.
Moscova trimite un al doilea convoi umanitar în Ucraina
Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a exprimat „preocupare" în legătură cu intenţia Rusiei de a trimite un nou convoi „umanitar" şi în legătură cu presupusa intrare în Ucraina a unei coloane de blindate venind din Rusia, relatează AFP. „Preşedintele Ucrainei a exprimat preocupare în legătură cu pătrunderea în Ucraina a unor vehicule blindate ruse şi privind intenţia Rusiei de a trimite un aşa-numit convoi umanitar", a comunicat Preşedinţia de la Kiev.
De ce a insistat Rusia să trimită ajutor umanitar Ucrainei
„S-a acceptat rapid că un astfel de convoi nu va fi primit dintr-o dată în Ucraina, şi că nici nu va ajunge la destinaţiile sale imediat. O intervenţie militară în siajul unui ajutor umanitar de tip alimentar este degradantă pentru oricine ar face-o sub aspectul costurilor de imagine, iar acest lucru este binecunoscut la Moscova”, explică Marius Văcărelu, specialist în geopolitică.
Riscurile implicate de trimiterea primului convoi umanitar
Rusia se expune unui risc major prin intrarea în Ucraina cu o parte a convoiului umanitar fără acordul Kievului, dar preia iniţiativa în condiţiile în care separatiştii pierd teren şi înaintea unor discuţii aşteptate în plan diplomatic, consideră unii analişti, citaţi de AFP.
Considerată „invazie" de Kiev, „încălcare" a frontierei de către Bruxelles, decizia Rusiei, care „doreşte să-şi menţină pârghiile pentru influenţarea situaţiei din Ucraina (...), înseamnă că, deocamdată, nu a fost găsit niciun acord care ar putea mulţumi Moscova", a delarat Maria Lipman, analist independent.
„Rusia nu doreşte o soluţie care ar putea normaliza fie şi puţin situaţia din Ucraina, nu doreşte ca Ucraina să se alăture axei Occidentului", a apreciat analistul. „Iar confruntările din Ucraina ajută Moscova în îndeplinirea acestui obiectiv", subliniză Lipman.
După o săptămână de aşteptare, Rusia a trimis vineri pe teritoriul Ucrainei aproximativ 100 dintre cele 300 de camioane care, potrivit Moscovei, conţin 1.800 de tone de ajutoare umanitare.
„Toate pretextele pentru întârzierea livrării ajutorului destinat zonelor care se confruntă cu o catastrofă umanitară au fost epuizate. Rusia a decis să acţioneze", a anunţat Ministerul rus de Externe.
Moscova consideră o urgenţă situaţia umanitară din ce în ce mai dificilă din estul Ucrainei, unde confruntările s-au soldat cu 2.000 de morţi în patru luni şi au provocat sute de mii de refugiaţi.
Decizia Moscovei a fost calificată drept „invazie directă" de autorităţile de la Kiev, pe fondul temerilor că acest convoi ar putea reprezenta o „provocare" din partea insurgenţilor şi ar fi un pretext pentru intervenţia trupelor ruse în Ucraina.
După luni de confruntări intense în est şi recentul anunţul al Kievului privind schimbarea strategiei militare, „autorităţile ucrainene ar dori, fără îndoială, să-şi proclame victoria asupra separatiştilor cu ocazia Zilei Naţionale a Ucrainei, sărbătorită la 24 august", a apreciat Aleksandr Konovalov, preşedintele Institutului de Studii Strategice.
„Rusia doreşte însă să împiedice aceste planuri" şi aceasta chiar cu preţul "unor consecinţe dramatice şi neaşteptate", a afirmat analistul. „Rusia se află în acest moment într-un punct foarte periculos, iar acţiunile sale pot duce la izbucnirea unui adevărat război în plin centrul Europei", consideră analistul.
„Situaţia este foarte periculoasă. Riscul unor confruntări directe între soldaţii ruşi şi ucraineni creşte considerabil", a adăugat, la rândul său, analistul Maria Lipman.
Se încarcă comentariile...
