UPDATE Germanii decid astăzi dacă îi vor da un al patrulea mandat de cancelar Angelei Merkel. Mizele alegerilor legislative din Germania

Aproximativ 61,5 milioane de germani sunt chemaţi la urne duminică, pentru a-şi alege cel de-al 19-lea Parlament, potrivit datelor Guvernului de la Berlin. Sondajele o creditează pe Angela Merkel, actual cancelar, drept favorită pentr un al patrulea mandat la putere. Urnele se deschid la ora locală 8.00 (9.00 ora României) şi se vor închide la ora locală 18.00 (19.00, ora României).

UPDATE 19.10 Potrivit rezultatelor sondajelor la ieşirea de la urne, blocul conservator al Angelei Merkel (CDU/CSU - Uniunea Creştin Democrată/Uniunea Creştin Socială) s-a clasat pe primul loc, însă, cum era de aşteptat, fără să obţină majoritatea în Bundestag.

UPDATE 18. 11 Imediat după închiderea urnelor, institutele de sondare a opiniei publice au dreptul de a prezenta primele prognoze electorale. Cei mai mulţi lideri politici se află la Berlin pentru a primi rezultatele. Toate partidele cu şanse de intrare în Bundestag vor organiza petreceri după anunţarea prognozelor. CDU, SPD şi FDP vor sărbători în sediile centrale din capitala germană, în timp ce Partidul Stângii, ecologiştii şi AfD au închiriat săli speciale la Berlin.

UPDATE 17. 17 La ora 14.00, ora locală, (15.00, ora Romaniei), 41,1% dintre alegătorii înregistraţi votaseră, comparativ cu 41,4% în 2013, infromează Reuters, citând Biroul Electoral Federal. 

 Participarea totală în 2013 a fost de 71,5%, în timp ce nivelul cel mai scăzut s-a înregistrat în 2009 - 70,8%. 

Se estimează ca participarea la vot o va depăşi pe cea din 2013. În unele regiuni din estul Germaniei s-au format cozi în faţa secţiilor de vot.

Cancelarul german Angela Merkel a votat într-o secţie din cartierul Mitte din Berlin, duminică după-amiază, 

Principala favorită pentru un al patrulea mandat de cancelar, a mers la vot alături de soţul ei, Joachim Sauer, care ţinea o umbrelă pentru a fi protejaţi de ploaie, fiind înconjuraţi de zeci de reporteri. La ieşirea de la urne nu a făcut nicio declaraţie.

Contracandidatul Angelei Merkel, social-democratul Martin Schulz, a votat in localitatea sa natală, Wurselen, alături de soţia sa Inge. El a făcut apoi un ultim apel la electoratul social-democrat să meargă la vot, postând un videoclip pe Facebook.

La orele prânzului, a votat şi preşedintele Germaniei, Frank Walter Steinmeier, la o secţie amenajată într-o şcoală din Berlin. El a venit la vot împreună cu soţia sa şi s-a aşezat la rând.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie, peste 30% din germani sunt indecişi. Cancelara Angela Merkel şi partidul său, Uniunea Creştin Democrată, împreună cu Uniunea Social Creştină din Bavaria, conduc clar în sondaje cu 34%. Urmează la mare distanţă Social Democraţii cu 21% iar pe locul trei, partidul xenofob-naţionalist „Alternativa pentru Germania” cu 13%. Potrivit sondajelor, în Parlament vor mai intra liberalii, verzii şi Die Linke, partidul stângii (urmaş al Partidului comunist est-german).

Participanţii la sondaje şi-au ascuns în ultima vreme opţiunile reale. De aceea, analiştii susţin că pronosticurile cuprinse în statistica sondajelor pot fi înşelătoare.

Marea întrebare, atât pentru germani, cât şi pentru ceilalţi membri ai Uniunii Europene este cum vor fi distribuite locurile în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german. Răspunsul va determina astfel nu doar posibilele combinaţii de partide care vor forma coaliţia de guvernare, ci va da şi direcţia reformelor care vor fi aplicate în viitor blocului comunitar.

Alegerile de astăzi vor avea, probabil, ca rezultat unul dintre cele mai fragmentate Parlamente pe care ţara le-a avut în ultimele decenii. Cele mai mari două partide vor încerca să evite reînnoirea actualei coaliţii de guvernare, ceea ce înseamnă că formaţiunile mai mici vor avea un rol foarte important în formarea noului Executiv.

În ultimii patru ani, Germania a fost guvernată de o coaliţie alcătuită din cele mai mari două partide ale ţării: Uniunea Creştin Democrată de factură conservatoare condusă de cancelarul Angela Merkel şi Partidul Social Democrat progresist, în fruntea căruia se află fostul lider al Parlamentului  European, Martin Schulz. Cu toate că cele două formaţiuni au reuşit să lucreze împreună, politicile şi viziunile lor diferă, iar nici una dintre ele nu mai vrea să se vadă mai departe blocată într-o coaliţie cu cealaltă, după aceste alegeri.

Ambele partide vor căuta să încheie înţelegeri cu grupările mai mici de pe scena politică, dintre care patru se află în strânsă competiţie pentru locul al treilea în ţară: Partidul Democratic Liber, Partidul Verzilor, Partidul de Stânga şi euroscepticii de la Alternativa pentru Germania.

În ultima zi a campaniei electorale, mai mulţi politcieni au propus o reformă a legii electorale, ceea ce ar permite reducerea numărului de deputaţi. În prezent, în Bundestag se află 631 de deputaţi (reprezentînd patru partide: CDU/CSU, SPD, stânga postcomunistă, şi Partidul Ecologist).

Din cauza sistemului de vot, în viitorul Parlament, în care vor intra şase partide ( CDU/CSU, SPD, stânga postcomunistă, liberalii, ecologiştii şi AfD) ar putea să intre peste 700 deputaţi”.

   Cu şase partide în Bundestag, crearea unei coaliţii de guvernare s-ar putea dovedi dificilă. Pe lângă o nouă mare coaliţie (CDU, CSU, SPD) ar mai fi posibilă o coaliţie a Uniunii cu FDP şi ecologiştii. Această din urmă alcătuire este numită "coaliţia Jamaica", datorită culorilor politice ale celor trei partide: negru, galben, verde. 

Dar poziţiile celor patru formaţiuni care ar face parte dintr-o astfel de combinaţie sunt foarte divergente pe anumite teme, ceea ce ar putea îngreuna major stabilirea unui program comun de guvernare. Se aşteaptă negocieri lungi pentru formarea noii coaliţii.

Mulţi analiştii care consideră că, indirect, Angela Merkel ar fi responsabilă de rezultatele remarcabile ale „Alternativei pentru Germania” în alegerile locale din ultimii doi ani şi, probabil, în alegerile generale de duminică. Iar rădăcinile problemei ar fi decizia lui Merkel din 2015 de a deschide graniţele Germaniei pentru zecile, sutele de mii de refugiaţi care erau blocaţi în Ungaria. Şi nu numai. Până la urmă, în Germania au venit aproape un million de imigranţi.