UPDATE Consiliul JAI a aprobat cotele obligatorii de refugiaţi. Ponta: Poate mai schimbă domnul Iohannis ceva

Miniştrii de Interne ai statelor UE au aprobat, în reuniunea de marţi, sistemul propus de Comisia Europeană privind distribuirea a încă 120.000 de refugiaţi, anunţă preşedinţia luxemburgheză a Consiliului UE, în ciuda opoziţiei a patru state din Europa Centrală şi de Est.

UPDATE Fostul preşedinte Traian Băsescu a criticat dur decizia consiliului JAI de aprobare a cotelor obligatorii de imigranţi şi felul în care România şi-a susţinut poziţia.

”România a greşit în două faze. Unu, în momentul când a acceptat cotele, după evaluarea cu 40.000. A acceptat principiul în Consiliul European din iunie. Doi, l-a lăsat pe Oprea dezarmat. În spatele lui trebuia să fie o decizie a Parlamentului, ceea ce i-ar fi permis că ceară, după votul de azi din JAI, anexarea unei minute la decizia JAI-ului. Aici avea argumentul suprem al Constituţiei”, a spus Băsescu.

UPDATE Premierul Victor Ponta a afirmat că miercuri Consiliul European "poate să schimbe în tot sau în parte" decizia Consiliului extraordinar JAI privind cotele obligatorii de refugiaţi.

"Am fost în minoritate şi votul a decis altceva. Mai mult de atât nu aş vrea să comentez pentru că mâine (miercuri - n.red.) dl Iohannis merge la Consiliul European şi poate schimbă domnia sa acolo. Consiliul European e cel care ia deciziile cele mai mari că acolo sunt şefii de guvern, plus domnul Iohannis şi cu preşedintele Franţei, restul sunt prim-miniştri acolo. Sigur că mâine Consiliul European poate să schimbe în tot sau în parte decizia de astăzi. Eu sper că mai se pot negocia anumite lucruri", a declarat şeful Guvernului la România TV. 

Consiliul UE a aprobat marţi distribuirea în prima etapă, potrivit unor cote obligatorii, a 66.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în Italia şi Grecia. Uniunea Europeană va stabili ulterior, pe baza aceleiaşi formule, distribuirea a încă 54.000 de refugiaţi.

Potrivit schemei de repartizare, din cei 50.400 de refugiaţi aflaţi în Grecia, România ar urma să primească 1.890. Din alţi 15.600 de extracomunitari aflaţi în Italia, România ar urma să primească 585. Numărul total al refugiaţilor care ar urma să ajungă în România conform deciziei Consiliului JAI din 22 septembrie ar fi de 2.475. 

României îi revin alţi 2.362 de refugiaţi potrivit deciziei Consiliului JAI din 14 septembrie, privind distribuirea a 40.000 de refugiaţi.

Potrivit deciziei luate marţi seară, Franţa va primi 3.064 de imigranţi din Italia şi 9.898 din Grecia, în timp ce Germania 4.027 din Italia şi 13.009 din Grecia. Ungariei i-ar reveni 306 refugiaţi din Italia şi 988 din Grecia.

Alţi 54.000 de refugiaţi urmează să fie distribuiţi conform aceleiaşi formule după o propunere în acest sens făcută de Comisia Europeană şi aprobată de Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne.

Potrivit propunerii precedente a Comisiei Europene, care se referea la distribuirea a 40.000, respectiv a 120.000 de refugiaţi, România urma să primească în total 6.351 de refugiaţi. Este foarte probabil ca aceasta cifră să fie atinsă prin repartizarea restului de 54.000 de refugiaţi.

UPDATE Potrivit Reuters, planul a fost aprobat de miniştrii de Interne ai UE, chiar dacă Cehia, Slovacia, România şi Ungaria au votat împotrivă, a anunţat ministrul de interne ceh pe Twitter. Principalii oponenţi - Cehia, Ungaria şi Slovacia - au fost depăşiţi în sistemul de vot cu majoritate calificată după ce Polonia a renunţat la obiecţii, relatează EUObserver. Ministrul de Interne al Cehiei a criticat atitudinea Poloniei.

"Reprezentanţii statelor UE au aprobat marţi, la Bruxelles, cu o largă majoritate, o decizie de relocare a încă 120.000 de refugiaţi", a anunţat preşedinţia luxemburgheză a Consiliului Uniunii Europene.

Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a declarat , după Consiliu, că statele membre au acceptat relocarea celor 120.000 de refugiaţi pe baze voluntare, astfel că în concluziile JAI nu va apărea expresia „cote obligatorii“.

El a mai spus că s-a decis ca şi Ungaria să primească un număr de refugiaţi, această ţară fiind iniţial scutită, alături de Italia şi Grecia, ca urmare a faptului că se află într-o situaţie specială, fiind una dintre principalele puncte de intrare a refugiaţilor în spaţiul comunitar. Prin urmare, au intervenit uşoare modificări în numărul de refugiaţi pe care-l va prelua fiecare stat membru.

Conform celei mai recente forme a proiectului de acord discutat luni de ambasadorii statelor UE, tot în Consiliul JAI, România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din cei 120.000 şi 2.362 din cei 40.000, adică un total de 4.837.

Votul pe baza majorităţii calificate este "foarte neobişnuit” în astfel de chestiuni, care implică suveranitatea naţională, în general preferându-se deciziile prin consens, notează BBC.

Dar, în analizarea propunerilor făcute de Comisia Europeană sau de Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Consiliul UE poate lua decizii pe baza „dublei majorităţi calificate“ - 55% din statele membre UE (16 din 28), reprezentând cel puţin 65% din populaţia totală a UE. Astfel, minoritatea care poate bloca decizia trebuie să fie de cel puţin patreu state reprezentând peste 35% din populaţia UE.
 

 Decizia finală va fi luată, miercuri, la summitul extraordinar ce va avea loc la Bruxelles şi la care urmează să participe şefii de stat şi guverne ai UE. România va fi reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. Decizia din Consiliul JAI e una tehnică şi urmează să fi validată de Consiliul European.

Comisia Europeana a anunţat la începutul lunii cotele care revin fiecărei ţări membra a UE. Astfel, România ar urma să primească 6.351 de refugiaţi.

România a anunţat încă dinaintea primului Consiliu JAI, că nu va accepta mai mulţi imigranţi decât are la acest moment capacitatea să adăpostească.

Ministrul de Interne Gabriel Oprea a plecat la Bruxelles cu acelaşi mandat privind preluarea unui număr de 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii, adică în total 1785 de solicitanţi de azil.
 

Comisia Europeană a salutat decizia de la JAI, precizând, într-un comunicat, că "acum Uniunea Europeană poate reloca în următorii doi ani un total de 160.000 de persoane care, în mod evident, au nevoie de protecţie internaţională". 

Slovacia refuză să pună în aplicare planul UE

Slovacia va refuza să pună în aplicare planul Uniunii Europene de redistribuire de solicitanţi de azil între toate statele membre, pe baza sistemului de cote aprobat marţi de miniştrii de interne şi ai justiţiei, a indicat premierul Robert Fico, relatează Reuters. 

„Atât timp cât voi fi prim-ministru, cotele obligatorii nu vor fi aplicate pe teritoriul slovac“, a declarat Fico în comisia pentru afaceri europene a legislativului de la Bratislava. 

Republica Cehă este gata să atace decizia la Curtea Europeană

Niciun stat membru nu are dreptul de a refuza o decizie aprobată de majoritate, notează BBC, însă are dreptul de a face apel împotriva acesteia. Republica Cehă plănuieşte să se ducă la Curtea Europeană de Justiţie pentru a combate cotele obligatorii de refugiaţi, a declarat ministrul de Externe luxemburghez, Jean Asselborn.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat că ţările nemulţumite au fost de acord cu votul şi că trebuie să accepte rezultatul. „Ştim că unele state-membre nu au fost în favoarea propunerii, dar au fost totuşi de acord cu votul. Cum s-a votat nu mai este relevant odată ce ai o decizie. Ne vom asigura că decizia este implementată“, a spus Timmermans.

Cine sunt cei 120.000 de oameni ce vor fi împărţiţi între ţările europene

Toţi cei 120.000 sunt migranţi „care au nevoie clară de protecţie internaţională“ şi vor fi mutaţi din Italia, Grecia şi Ungaria în alte ţări membre ale Uniunii Europene, notează BBC. 15.600 sunt din Italia, 50.400 din Grecia, 54.000 din Ungaria, deşi nu este clar câţi anume mai sunt în Ungaria.

Selectarea iniţială a solicitanţilor de azil a fost făcută în Grecia, Ungaria şi Italia. Prioritate au obţinut migranţii proveniţi din Siria, Eritrea şi Irak.

Potrivit BBC, penalizarea financiară pentru ţările membre UE care refuză să accepte cotele obligatorii este de 0,002% din Produsul Intern Brut. Cota de imigranţi pentru ţările europene depinde de economie şi populaţie şi de numărul mediu al celor care au solicitat deja azil în ţara respectivă.

Transferul solicitanţilor individuali se va realiza în termen de două luni.

Votul „riscă să înstrăineze statele din UE“

Grupul Conservator şi Reformist European, fondat de Partidul Conservator din Marea Britanie, susţine că votul de astăzi riscă „să înstrăineze statele europene şi face din găsirea soluţiilor o acţiune şi mai dificilă“.

„Teama mea este că supunerea unei probleme atât de dezbinatoare la vot va avea consecinţe negative pe termen lung. Toate cele 28 de state UE trebuie să colaboreze pentru a gestiona această criză, iar înstrăinarea statelor principale europene face din găsirea unei soluţii ceva şi mai complicat. Aceasta nu este o rezolvare pe termen lung, este un plasture şi modul în care a fost abordată această problemă diminuează bunăvoinţa de care este nevoie pentru o soluţie reală pe termen lung. Auzim multe despre «solidaritate» în UE. Forţarea unui plan într-o ţară care se opune nu este solidaritate, este constrângere“, a declarat Timothy Kirkhope, purtător de cuvânt al grupului.

UPDATE  Cancelarul german Angela Merkel va propune miercuri, la reuniunea Consiliului European, o reformă a zonei Schengen astfel încât toate statele membre ale acestui spaţiu să contribuie la securizarea frontierei externe, în timp ce la reuniunea de marţi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) Germania va susţine propunerea ca ţările ce nu acceptă să primească imigranţi în baza unor cote obligatorii să plătească 6.500 de euro pentru fiecare imigrant refuzat, transmite agenţia EFE. 

Ministrul afacerilor externe, imigraţiei şi azilului din Luxemburg, Jean Asselborn, a declarat marţi, înaintea reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE dedicată crizei migraţiei, că propunerea iniţială a Comisiei Europene (CE) privind introducerea de cote obligatorii pentru repartiţia a 120.000 de refugiaţi nu va avea "foarte probabil multă greutate" şi a dezvăluit că ţara sa va veni cu o nouă propunere în cadrul discuţiilor, relatează AFP. 

Miniştrii UE de interne ar putea decide, marţi , introducerea de cote minime obligatorii de refugiaṭi pe care o bunᾰ parte din statele membre să îi accepte. Ei ar putea de asemenea să impună sancṭiuni financiare pentru statele care refuzᾰ decizia UE. 

Negociatorii statelor membre ale Uniunii Europene au continuat luni să caute un compromis pentru „relocarea“ a încă 120.000 de migranţi, în plus faţă de cei 40.000 despre care s-a convenit în luna iunie să fie împărţiţi prin cote „voluntare“, dar chiar dacă se va face o concesie semantică prin eliminarea expresiei „cote obligatorii“, o înţelegere pentru distribuirea şi a acestui al doilea mare grup de migranţi ar avea de fapt un caracter obligatoriu odată ce statele vor încheia un astfel de acord, la fel cum s-a întâmplat şi la Consiliul European din luna iunie, scrie  AFP. Tᾰrile care se vor opune unei decizii a UE de a primi migranṭi ar putea plᾰti 6500 euro pentru fiecare om refuzat, potrivit surselor RFI.

În mod normal , un stat care se angajeazᾰ sᾰ accepte sᾰ  împartᾰ cu celelalte aceastᾰ responsabilitate primeṣte 6000 euro pentru fiecare migrant. În caz contrar, deci, plᾰteṣte mai mult decât ar fi luat.  

O altᾰ propunere, cea a Comisiei Europene, de o amendᾰ de 0,002% din PIB nu a fost reṭinutᾰ, ceea ce ar fi redus posibila "amendă" a României la jumᾰtate.

UE se gândeṣte ṣi la impunerea de cote minime sub care o ṭarᾰ nu poate coborî atunci când negociazᾰ câṭi migranṭi primeṣte.

Preṣedinṭia luxemburghezᾰ a UE încearcᾰ obṭinerea unui  consens în dosarul redistribuirii migranṭilor. Majoritatea statelor membre sunt pentru, inclusiv cele care în mod normal erau scutite de acest exerciṭiu.

În cazul în care se ajunge la vot, cum doar majortatea calificatᾰ este necesarᾰ, decizia trece fᾰrᾰ probleme. Din punct de vedere tehnic totul ar fi perfect. Din punct de vedere  politic însᾰ, o serie de ṭᾰri s-ar trezi izolate.

Potrivit noilor calcule, României i-ar reveni 2475 de migranţi: 1890 din Grecia şi 585 din Italia ( peste cei deja acceptaţi în iulie care erau 1750).

Reuniunea miniştrilor de Interne este urmată - miercuri - de un summit extraordinar al şefilor de stat şi de guvern.

Profund divizate între Est şi Vest, ţările europene încearcă, în plus, săptămâna aceasta, să ajungă la acord asupra unui principiu de repartizare în vederea primirii refugiaţilor şi să deblocheze un ajutor financiar pentru ţările care se învecinează cu Siria şi găzduiesc aproape patru milioane de sirieni.
 

Există puţine speranţe că se va ajunge la un consens. În pofida unor declaraţii exagerate ale lui Orban, ţările din Europa Centrală, reticente faţă de sistemul de cote cu caracter constrângător şi faţă de repartizarea migranţilor în Europa, au dat asigurări că vor să se ajungă la un acord european asupra acestei probleme.

Propunerile Comisiei Europene rămân pe masă

„Propunerile noastre rămân pe masă“, au repetat constant în ultimele zile purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene (CE), făcând referire la propunerea impunerii cotelor obligatorii de refugiaţi, avansată de executivul comunitar după solicitarea comună a Germaniei şi Franţei. 

Dar statele membre continuă să fie divizate pe acest subiect, mai multe ţări est-europene respingând principiul cotelor obligatorii. Prin urmare, se încearcă în continuare găsirea unor amendamente pentru propunerea executivului comunitar, pentru ca reuniunea extraordinară a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) să nu fie din nou un fiasco. Un alt măr al discordiei este cifra de 120.000, pe care CE nu vrea să o reducă deloc. 

Ungaria nu doreşte cente de înregistrare pe teritoriul ei

„Se ştie că Ungaria nu va mai fi menţionată în text ca ţară beneficiară“ a mecanismului de repartiţie, a declarat o sursă din cadrul preşedinţiei luxemburgheze a UE. În propunerea CE, Ungaria figura, alături de Italia şi Grecia, printre ţările beneficiare, astfel că din Ungaria ar fi urmat să fie redistribuiţi către alte state 54.000 de migranţi, din Grecia 50.400 şi din Italia 15.600. 

Toţi aceşti migranţi ar fi urmat să fie preluaţi din zone hot-spot aflate pe teritoriul celor trei ţări, adică zone unde se va face selecţia refugiaţilor ce pot fi acceptaţi şi a imigranţilor economici care trebuie retrimişi în ţările lor. Dar Ungaria nu doreşte astfel de zone pe teritoriul ei, mai ales din raţiuni de suveranitate, explică o sursă europeană. 

Disputa pe tema cotelor obligatorii aproape a monopolizat dezbaterea despre valul de imigranţi ilegali veniţi din ţările Africii, Orientului Mijlociu şi Asiei, astfel că ea a eclipsat discuţiile privind alte propuneri de natură să rezolve această criză, cum ar fi ajutorarea ţărilor din afara UE care găzduiesc deja milioane de refugiaţi, cum ar fi Turcia, Iordania sau Liban. 

De altfel, statele est-europene care se opun cotelor obligatorii au atras atenţia că nu prin impunerea acestui principiu poate fi oprit afluxul migrator fără precedent, care se apropie de o jumătate de milion de imigranţi ilegali de la începutul anului în curs. 

Asupra ţărilor ce refuză cotele obligatorii, şi România printre ele, s-au exercitat în ultimele zile presiuni considerabile, scrie AFP. Astfel, ministrul de interne german Thomas de Maiziere şi vicecancelarul german Sigmar Gabriel le-au ameninţat că va fi impus un vot prin majoritate calificată în JAI, pentru ca ele să nu poată bloca instituirea cotelor. Cei doi responsabili au sugerat de asemenea că guvernul de la Berlin ar putea cere diminuarea fondurilor europene alocate acestor ţări dacă ele nu preiau refugiaţii menţionaţi în planul Comisiei. 

Însă ei nu au explicat cum ar putea fi întreprins un asemenea demers, în condiţiile în care fondurile structurale europene şi fondurile de investiţii alocate statelor est-europene în cadrul Politicii de Coeziune sunt deja cuprinse în cadrul bugetar multianual pentru perioada 2014-2020.

Oficiali europeni, în vizită în taberele de refugiaţi din Liban şi Iordania

Preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schultz şi-a exprimat dorinţa ca „maximum de bani“ să fie mobilizaţi pentru ajutorarea celor trei ţări care găzduiesc aproape patru milioane de refugiaţi pe teritoriile lor, şi anume Iordania, Turcia şi Libanul.

Un semn al gravităţii acestei crize a migranţilor în Europa - care se adaugă tensiunilor din zona euro - este faptul că Schultz a anunţat "vizita istorică" a cuplului Merkel-Hollande la PE pe 7 octombrie.

Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Consiliul European de miercuri este, probabil, "ultima şansă a Europei să ajungă la un răspuns unit şi corent" faţă de cea mai gravă criză umanitară cu care se confruntă din 1945 şi până în prezent.

Ministrul olandez de Externe Bert Koenders a sosit luni la Beirut pentru a discuta despre criza refugiaţilor. El urmează să viziteze marţi o tabără de refugiaţi sirieni din Valea Bekaa, în estul ţării.

Luni, directorul Agenţiei europene de supravegherea frontierelor externe Frontex Fabrice Leggeri a insistat asupra necesităţii instaurării „de urgenţă“ a unei politici europene de frontieră "omogene", reclamând astfel UE o "susţinere umană" mai importantă pentru supravegherea frontierelor.