Uniunea Europeană îşi pregăteşte o şcoală de spioni şi o flotă de drone

Miniştrii Apărării şi de Externe din cele 25 de state membre semnatare ale pactului militar european PESCO au căzut de acord săptămâna aceasta cu privire la înfiinţarea unei şcoli comune de informaţii şi cu privire la o serie de proiecte în domeniul militar. Acestea se înscriu în planurile care s-ar putea concretiza la un moment dat într-o „armată UE“, relevă EUobserver.

„Şcoala comună de informaţii a UE“ va „oferi instruire în disciplinele de informaţii şi alte sectoare specifice personalului din acest domeniu din statele membre“, a anunţat Consiliul UE într-un comunicat remis după întâlnirea miniştrilor care a avut loc luni la Bruxelles. 

Potrivit Politico.eu, pregătirea agenţilor se va face în cooperare cu NATO şi cu serviciile de informaţii şi de securitate din cadrul blocului comunitar.

Înfiinţarea unei astfel de şcoli ar reprezenta un mare pas înainte pentru comunitatea de informaţii a blocului comunitar, adaugă publicaţia anterior citată. 

Până recent, o cooperare mai profundă în acest domeniu în cadrul Uniunii a fost blocată de Marea Britanie, care nu şi-a dorit ca alianţa în domeniul informaţiilor Five Eyes din care face parte alături de SUA, Australia, Canada şi Noua Zeelandă să aibă concurenţă. Dar cum Brexit-ul se apropie, Londra nu mai reprezintă un obstacol.

Însă acest lucru nu înseamnă că unii nu vor ridica din sprâncene. Asta pentru că proiectul acestei academii de spionaj ar urma să fie condus de Grecia, care va fi sprijinită în acest demers de Cipru, două state membre UE cu legături apropiate cu Moscova. Iar această alegere vine în contextul în care tensiunile legate de operaţiunile de spionaj ale Rusiei în Europa, inclusiv în Balcanii de Vest, sunt în creştere.

Serviciul European de Acţiune Externă are deja un centru de informaţii numit IntCen. Însă nu toate cele 28 de state membre participă la activităţile specifice, care se axează mai mult pe furnizarea unor analize „strategice“ privind crizele din vecinătatea UE şi contracararea terorismului, şi nu neapărat pe împărtăşirea informaţiilor „operaţionale“ legate de ameninţări specifice din partea unor actori specifici, informaţii pe baza cărora statele membre ar putea acţiona.

Şcoala de spionaj reprezintă numai unul dintre cele 17 proiecte asupra cărora au căzut de acord miniştrii din toate statele membre cu excepţia Maltei, Danemarcei şi Regatului Unit. 

Celelalte idei agreate în cadrul pactului militar european numit Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) pornesc de la îmbunătăţirea instructajului şi a dotărilor şi merg până la impulsionarea operaţiunilor în domeniul maritim şi aerian.

Printre altele, Cehia, Franţa, Germania, Italia şi Spania ar urma fie responsabile de dezvoltarea unor noi drone militare până în 2025. Dronele europene vor fi concepute astfel încât să poată efectua monitorizări la nivel terestru şi maritim.

Totodată, Cehia şi Italia vor construi un alt sistem de drone pentru a „contracara ameninţarea reprezentată de micro- şi macro-sistemele aeriene fără pilot. 

O nouă „forţă permanentă“ menită să „sprijine grupurile UE de luptă prin intermediul unor capacităţi electronice unice de război“ ar urma să fie creată de Cehia şi Germania.

Iar o nouă generaţie de elicoptere de atac ar urma să fie construită de Franţa, Germania şi Spania.

Aceste decizii au survenit la scurt timp după ce preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cancelarul federal german, Angela Merkel, s-au pronunţat în favoarea înfiinţării a ceea ce ambii au descris ca fiind viitoarea „armată UE“. 

Apelurile celor doi lideri au venit în contextul în care au crescut îndoielile legate de angajamentul Statelor Unite de a contribui la apărarea Europei.

Totuşi, cea mai mare provocare  pentru UE este să transforme aceste proiecte în realitate. Potrivit unor diplomaţi citaţi de Politico, multe dintre proiectele anunţate anul trecut nu au depăşit stadiul de schiţă.