Un comisar european în Statele Unite

Vizita comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, în SUA a fost o iniţiativă meritorie a Comisiei Europene. Parteneriatul strategic UE-SUA poate dobândi substanţă, iar acest instrument bilateral are potenţial şi în cazul unor teme sensibile.

Interesele UE şi SUA în domeniul agroalimentar au destule puncte critice, atât în comerţul internaţional, cât şi în ceea ce priveşte politicile agricole.

Călătoria românului Dacian Cioloş în America a avut loc după ce Comisia a lansat câteva opţiuni despre noua Politică Agricolă Comună (PAC), deschizând calea dezbaterii bugetare pe acest subiect, iar Congresul SUA pregăteşte noua Lege a fermei. În plus, un subiect la ordinea zilei este securitatea alimentară şi criza pieţelor agricole, evoluţiile preţurilor la produsele agroalimentare.

Pe fondul memoriei crizei alimentare, din 2008, în SUA se discută insistent despre efectele crizei curente şi ce ar trebui întreprins în perioada următoare. Chiar în timpul când comisarul Cioloş se afla dincolo de Ocean, presa americană a mobilizat experţi din universităţi şi centre de analiză pentru a răspunde la întrebarea dacă "în lume se produce destulă hrană?".

Tim Searchinger, cercetător la Princeton, avertiza asupra interdependenţelor între diferite ramificaţii ale crizei, precum cea agricolă şi cea energetică, de multiplele aspecte generate de creşterea cererii sau dezastrele naturale în arii cu mare potenţial de producţie agricolă. Gravitatea situaţiei constă şi în aceea că o criză a hranei poate deveni o succesiune de crize, dacă dezechilibrele de piaţă se menţin, iar competiţia pentru sursele energetice continuă să afecteze producţia hranei şi piaţa agroalimentară. Se dovedeşte şi că promisiunile guvernelor în privinţa gestionării pieţelor globale sunt neonorate în multe domenii, atât timp cât instrumentele create încă fac posibilă contagiunea şocurilor.

America stă cu ochii pe subvenţiile UE

Un astfel de context al dezbaterilor pe teme de agricultură deschidea un câmp favorabil promovării noii PAC. Iar cei mai dornici a dialoga cu comisarul european pentru agricultură au fost membrii Congresului care au recunoscut deschis faptul că nivelul subvenţiilor în bugetul american va fi în funcţie de mărimea subvenţiilor pentru agricultură în bugetul european. De altfel, legiuitorii americani consideră că nivelul subvenţiilor europene asigură fermierilor din UE un avantaj competitiv faţă de fermierii americani.

Evaluare discutabilă, câtă vreme agricultura din SUA primeşte şi o consistentă susţinere pentru activităţile comerciale. Comisarul  Cioloş a mărturisit speranţa de menţinere a aceluiaşi nivel al bugetului agriculturii europene, deşi recunoştea că sunt presiuni puternice pentru reducerea sa.

Analiştii americani scriau şi despre faptul că adoptarea noii PAC va urma acelaşi scenariu conform căruia preşedinţii francezi interveneau cu "schimbări de ultim minut", înaintea deciziei finale. Dincolo de Atlantic există convingerea că şi noua PAC, cea susţinută de actuala Comisie Europeană, va ajunge să-şi acomodeze intenţiile inovatoare cu "realităţile politice" ale momentului deciziei.

Noi sperăm, totuşi, că va fi ascultată şi vocea contributorilor la bugetul european, iar comisarul Cioloş va promova „criterii obiective" în distribuţia plăţilor directe, va ţine cont că este în discuţie potenţialul agricol al 27 de state membre, şi nu doar al unui grup de fermieri din vechile state membre.

Tratamente antimicrobiale şi OMG 

Comisarul Cioloş s-a mai văzut cu oficiali ai Administraţiei americane, în martie 2010, şi ştia că va întâlni, la Washing­ton, D.C., şi asperităţile relaţiilor bilaterale, îndeosebi cele legate de negocierile comerciale multilaterale, şi nemulţumirile americane privind măsurile UE de securitate a alimentelor. Din ceea ce ştim, Cioloş a fost întrebat dacă UE va aproba tratamentele antimicrobiale utilizate pentru vite, în SUA (în 2009, UE a agreat creşterea accesului cărnii de vită, din SUA, pe piaţa europeană, dar fără folosirea hormonilor).

Americanii au mai cerut şi ridicarea restricţiilor UE faţă de organismele modificate genetic (OMG) folosite de producătorii din SUA în alimente. Întrucât se negociază o înţelegere UE-SUA privind recunoaşterea reciprocă a regimului etichetării "produselor organice", comisarul european a susţinut că, deşi UE acceptă să importe produse alimentare care conţin OMG, într-un regim reglementat, în ceea ce priveşte producţia, Bruxelles-ul îşi asumă responsabilitatea pentru sănătatea consumatorilor europeni şi impactul asupra mediului. Pentru mulţi europeni, alimentele cu OMG "nu intră în conceptul de calitate" (Cioloş), iar UE, ca cel de-al doilea exportator global de alimente, doreşte "să exporte hrană de calitate".

Vizita comisarului european pentru agricultură în America ilustrează exerciţiul politicii de competiţie şi cooperare în relaţia dintre UE-SUA. Dacă beneficiile unei astfel de politici vor fi constatate la nivel bilateral şi se va extinde spre global, atunci parteneriatul strategic între cei doi importanţi actori internaţionali îşi va dovedi viabilitatea şi în secolul al 21-lea.

Fost negociator-şef al României cu UE

Vasile Puşcaş, profesor de relaţii internaţionale, autor a peste 20 de volume, a fost negociator-şef al României cu UE (2000-2004); în timpul mandatului său au fost încheiate toate capitolele de negociere şi s-a finalizat negocierea Tratatului de Aderare. Din decembrie 2008 până în octombrie 2009, a fost ministru pentru Afaceri Europene.