Tensiuni în creştere în Germania după manifestaţiile violente convocate în ultimele zile de extrema-dreaptă VIDEO

Oraşul Chemnitz din landul Saxonia situat în estul Germaniei a fost luni seară scena unor noi violenţe produse în timpul unor demonstraţii declanşate de o crimă în care au fost implicaţi migranţi. Extremişti de dreapta şi extremişti de stânga au ieşit pe străzile din Chemnitz, al treilea oraş ca mărime din Saxonia, izbucnind confruntări între părţi soldate cu cel puţin 20 de răniţi.

Aproape 5.000 de simpatizanţi ai extremei-drepte au ieşit în stradă luni seară cerând ca străinii să plece din Germania, după ce, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un cetăţean german în vârstă de 35 de ani a murit înjunghiat în urma unei altercaţii în care au fost implicaţi migranţi. De altfel, un irakian în vârstă de 22 de ani şi un sirian în vârstă de 23 de ani au fost reţinuţi de poliţie în acest caz.

În acelaşi timp, au ieşit în stradă în jur de 1.000 de contramanifestanţi cu vederi apropiate de extrema-stângă, relevă dpa, citată de AFP.

Deşi la începutul serii atmosfera părea calmă, efective importante de poliţie ţinând cele două părţi la distanţă una de cealaltă, în jurul orei locale 21.00 (22.00, ora României), când manifestanţii au început să defileze, indivizi din ambele tabere au început să arunce cu pietre, sticle şi petarde. Forţele de ordine au făcut referire la „mai mult de 100 de persoane care aveau feţele acoperite, unele dintre acestea făcând salutul hitlerist. 

În timp ce simpatizanţii extremei-drepte, mobilizaţi de grupul Pro Chemnitz, scandau binecunoscutele sloganuri „Merkel trebuie să plece!“ şi „Închideţi graniţele!“, contramanifestanţii strigau „Afară cu naziştii”“ şi „Refugiaţii sunt bineveniţi aici!“.

Demonstraţiile de luni au avut loc după ce, duminică, în jur de 1.000 de simpatizanţi ai extremei-drepte ieşiseră în stradă scandând sloganuri precum „Străinii afară“, „Acesta este oraşul nostru“ sau „Noi suntem poporul“.

Si atunci au fost înregistrate incidente. Unii protestatari au aruncat cu sticle în forţele de ordine, iar mai mulţi martori au relatat că unii manifestanţi au agresat fizic străini în timpul marşului, fugărindu-i.

Iar situaţia nu pare să se calmeze. O nouă manifestaţie era anunţată pentru marţi după-amiaza, de data aceasta la Dresda, capitala landului Saxonia, aflată în apropiere de Chemnitz. 

Poliţia, criticată dur

În acest timp, poliţia din Saxonia a fost aspru criticată pentru că nu a reuşit să ţină în frâu protestele celor două tabere rivale (extrema-dreaptă şi extrema-stânga) de luni, relevă dpa.

Un purtător de cuvânt al forţelor de ordine a recunoscut ulterior că desfăşurarea poliţiştilor la Chemnitz nu a fost suficient de amplă.

Şeful sindicatului poliţiei GdP, Oliver Malchow, a declarat pentru cotidianul german „Neue Osnabrücker Zeitung“ că reducerea cu miile a personalului din poliţie în ultimii ani este de vină pentru controlul deficitar al violenţelor taberei de dreapta.

„Statul a eşuat atunci când vine vorba de securitatea internă, deoarece a redus masiv personalul“, a declarat el pentru cotidianul citat, adăugând că ar fi nevoie de circa 20.000 de noi posturi pentru ca situaţia să fie remediată.

Guvernul federal german s-a declarat însă pregătit să ofere asistenţă poliţienească landului Saxonia, dacă i se va solicita, notează Reuters.

„Poliţia din Saxonia se află într-o situaţie dificilă. Dacă i se va cere, guvernul federal este gata să adopte măsuri de sprijin“, a declarat ministrul german de Interne, Horst Seehofer, lider al conservatorilor bavarezi.

Violenţe alimentate de ştiri false

Violenţele de la Chemnitz au fost aspru condamnate de cancelarul federal german, Angela Merkel. 

„Ceea ce am văzut nu-şi are locul într-un stat de drept“, a declarat şefa Executivului de la Berlin în timpul unei conferinţe de presă.

„Am văzut vânători (de vrăjitoare) colective, am văzut ura în stradă şi aceasta nu are nimic de-a face cu un stat de drept“, a afirmat ea.

La rândul său, premierul landului Saxonia, Michael Kretschmer, a afirmat că violenţele manifestanţilor de extremă-dreapta au fost alimentate de „ştirile false“.

„Trebuie să recunoaştem că mobilizarea pe internet a fost mai puternică decât în trecut“, a declarat el. „A avut loc pe baza unor comentarii xenofobe, informaţii false şi teorii ale conspiraţiei... acestea s-au bazat pe ştiri false“, a subliniat Michael Kretschmer.