SUA iau în calcul înființarea unui „Consiliu al Păcii” pentru Ucraina, pe modelul Gaza - Financial Times

Oficialii americani au propus extinderea modelului „Consiliului pentru pace” înființat pentru a conduce Fâșia Gaza postbelică la alte ţări afectate de război şi conflicte, printre care Ucraina şi Venezuela, a relatat Financial Times (FT), citat de Kyiv Independent.

Detaliile privind un potenţial Consiliu pentru pace pentru Ucraina nu au fost clarificate imediat.

Trump a anunţat înființarea Consiliului pentru Pace în Fâșia Gaza pe 15 ianuarie într-o postare pe Truth Social, semnalând începutul celei de-a doua faze a planului condus de SUA pentru o pace pe termen lung în enclava palestiniană. Consiliul va fi prezidat de Trump și este de așteptat să preia temporar administrarea şi eforturile de reconstrucţie în Gaza.

Printre cei numiți de Trump la conducerea acestui Consiliu se numără preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, lideri mondiali precum prim-ministrul canadian Mark Carney, dar și înalţi oficiali implicaţi în negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia, trimişii speciali Steve Witkoff şi Jared Kushner, precum şi secretarul de stat Marco Rubio.  Lista completă a membrilor va fi dezvăluită la Forumul Economic Mondial de la Davos, săptămâna viitoare.

Rapoartele privind propunerea de înfiinţare a unui consiliu de pace pentru Ucraina vin în contextul în care preşedintele Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Trump în marja Forumului de la Davos, unde este prevăzută semnarea unui plan în valoare de 800 de miliarde de dolari, pe o perioadă de zece ani, menit să revigoreze economia Ucrainei odată cu încetarea ostilităţilor.

Nu se cunosc prea multe detalii privind un eventual Consiliu de Pace pentru Ucraina însă o persoană informată cu privire la propunere a explicat pentru FT că administraţia Trump consideră conceptul „un potenţial substitut al ONU... un fel de organism paralel neoficial care să se ocupe de alte conflicte din afara Fâşiei Gaza”.

Un înalt oficial ucrainean a salutat în FT perspectivele unui Consiliu de Pace pentru Ucraina drept o componentă importantă a implementării unei păci durabile în Ucraina. Oficialul a speculat  că acest consiliu, care ar fi prezidat de Trump, ar putea include reprezentanţi ucraineni, europeni, ruşi, precum și ai NATO.

Liderii europeni, care au programată o întâlnire cu Zelenski şi Trump pe 21 ianuarie, ar urma să discute cu Trump despre aprobarea de către SUA a desfăşurării unor forţelor multinaţionale în Ucraina după o eventuală încetare a focului.

În ciuda intensificării atacurilor Moscovei împotriva infrastructurii civile, care au lăsat fără electricitate o mare parte din Kiev în plin ger, Trump a sugerat pe 15 ianuarie că Ucraina nu era pregătită să pună capăt războiului.

„Cred că (preşedintele rus Vladimir Putin) este gata să încheie un acord. Cred că Ucraina este mai puţin pregătită să încheie un acord. Trebuie să-l convingem pe preşedintele Zelenski să fie de acord”, a afirmat președintele american.

Vineri, Zelenski a declarat că Rusia este cea care blochează eforturile de pace şi a citat în acest sens recentele atacuri ale Moscovei asupra sistemului energetic al Ucrainei.

„Fiecare dintre aceste atacuri împotriva sectorului nostru energetic şi a oraşelor noastre arată destul de clar interesele şi intenţiile reale ale Rusiei: ei nu sunt interesaţi de acorduri, ci de distrugerea în continuare a Ucrainei”, a postat el pe reţelele sociale.

Oficiali ucraineni vor avea discuţii cu Witkoff şi Kushner în SUA

Vineri, liderul de la Kiev a anunţat că o delegaţie ucraineană se îndreaptă spre SUA pentru discuţii pe tema garanţiilor de securitate şi a pachetului de redresare postbelică, exprimându-şi speranţa că documentele vor putea fi semnate în marja Forumului Economic Mondial de la Davos de săptămâna viitoare, relatează Reuters.

Ucraina speră să obţină mai multe clarificări cu privire la „documentele pe care le-am redactat împreună cu partea americană şi cu privire la răspunsul Rusiei la toate aceste eforturi diplomatice”, a declarat Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele ceh Petr Pavel, la Kiev.

Oficialii ucraineni afirmă că refacerea şi reconstrucţia ţării vor necesita 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani, aproximativ de patru ori mai mult decât produsul intern brut dinainte de război.