Statele membre NATO își testează apărarea antidronă în România, iar ucrainenii aduc „doza de realism” de pe front

România își consolidează statutul de pivot strategic la Marea Neagră, după ce a găzduit recent exerciții de apărare aeriană în care militari NATO au detectat și neutralizat roiuri de drone. Exercițiul „Eastern Phoenix 26” a reunit sute de militari aliați și a pus în operă un sistem complex, stratificat, format din aproximativ 215 echipamente — de la radare la senzori acustici și detectoare de frecvență radio — integrate într-o rețea unică de apărare, scrie publicația americană pe teme de apărare, Stars and Stripes.

Specialiști ucraineni au participat la exercițiul NATO antidrone/FOTO:Profimedia

Elementul-cheie care a făcut diferența: expertiza ucraineană. Specialiști cu experiență directă în războiul purtat de Ucraina împotriva Rusia au contribuit la configurarea scenariilor, astfel încât acestea să reflecte amenințări reale, în continuă evoluție, nu situații ideale de manual. Exercițiul a fost o extensie a misiunilor „Eastern Sentry”, dedicate protejării spațiului aerian aliat.

În paralel, România devine un partener tot mai important pentru forțele Statele Unite în Europa. Contextul este unul sensibil: în ultimii ani, războiul din Ucraina a adus inclusiv incursiuni de drone pe teritoriul românesc, determinând aliații să accelereze măsurile de apărare.

O situație similară se regăsește în Polonia. Ambele state au fost dotate anul trecut cu sistemul antidronă Merops, de fabricație americană, utilizat deja de armata ucraineană pentru interceptarea dronelor Shahed și a altor amenințări aeriene.

Cooperarea româno-americană în domeniul tehnologiei antidronă capătă și o dimensiune economică și logistică. Recent, secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, a semnat un acord prin care România obține acces la platforma Counter-UAS Marketplace — un instrument online ce permite identificarea și achiziția rapidă de sisteme de detectare și neutralizare a dronelor. Platforma include un catalog actualizat permanent, cu peste 1.600 de soluții disponibile.

România devine astfel al doilea stat care aderă la această inițiativă, după Regatul Unit, într-un moment în care războiul tehnologic din proximitatea granițelor sale nu mai lasă loc de improvizații.