State membre NATO cer un răspuns mai ferm la incursiunile aeriene rusești. Alianța ia în calcul un plan în acest sens
0Membre NATO din prima linie cer un răspuns mai ferm, iar Alianța este pregătită să ia în calcul înăsprirea regulilor de angajament pe flancul estic, pentru a facilita doborârea avioanelor rusești care ar încălca spațiul aerian, a declarat unul dintre cei mai importanți comandanți ai alianței, relatează The Times.
În ultimele săptămâni, dronele și avioanele de vânătoare ale Rusiei au încălcat spațiul aerian al Poloniei României și Estoniei, iar aeroporturile și bazele militare din mai multe țări au fost perturbate în mod repetat de zboruri suspecte cu drone.
În weekend, alte incidente de observare a unor drone au suscitat suspiciuni privind activități hibride din partea Rusiei, după ce drone au apărut în jurul bazei aeriene Karup din Danemarca, al aeroportului Vilnius din Lituania, al bazei navale Karlskrona din Suedia, respectiv al bazei aeriene Orland din Norvegia, un hub important pentru logistica NATO.
Răspunsul inițial al NATO a fost o vigilență crescută în jurul Mării Baltice, unde a trimis mijloace suplimentare precum o fregată de apărare aeriană și o serie de sisteme de supraveghere și recunoaștere nespecificate.
Însă, în acest context, unele dintre statele din prima linie ale alianței fac apel la NATO să ia măsuri mai ferme și să coboare pragul de utilizare a forței împotriva unor potențiale incursiuni aeriene.
Președintele Letoniei, Rinkevics, a declarat, de pildă, că este timpul ca misiunea de „poliție aeriană” a alianței în statele baltice, care are la bază desfășurări prin rotație a unor avioane de vânătoare către bazele aeriene locale, să fie upgradată la „apărare aeriană” la scară largă.
„În prezent, ne bazăm doar pe misiunea de poliție aeriană”, a declarat Rinkevics pentru postul de televiziune estonian ERR. „Avem nevoie de o schimbare de abordare, de o tranziție de la poliția aeriană la o misiune propriu-zisă de apărare aeriană.”
În prezent, escadrilele de poliție aeriană au drept principală sarcină să escorteze avioanele de război rusești care ar intra în spațiul aerian aliat, cu excepția cazului în care acestea sunt considerate o amenințare militară clară.
Apărare aeriană în loc de patrulă
Amiralul Giuseppe Cavo Dragone, președintele italian al comitetului militar al NATO, a declarat că tranziția de la poliția aeriană la apărarea aeriană este „o opțiune”, dar că este prea devreme pentru o decizie în acest sens.
„[Apărarea aeriană] ar putea fi o opțiune, în funcție de evaluarea finală a ceea ce se investighează în acest moment. Aș spune că aceasta ar putea fi una dintre opțiuni, dar nu [singura] opțiune.”
Mai mulți membri NATO au exprimat rezerve profunde cu privire la ceea ce consideră a fi riscul unei reacții exagerate la provocările Rusiei, însă alianța a devenit mai fermă în mesajele sale către Kremlin în ultima săptămână.
După ce președintele Trump i-a încurajat pe aliați să doboare avioanele care ar încălca aerian, Mark Rutte, secretarul general al alianței, a declarat că este de acord că acesta ar fi un răspuns adecvat „dacă va fi necesar”.
Repetatele observări ale dronelor deasupra aeroporturilor și instalațiilor militare daneze din ultima săptămână nu au fost atribuite oficial Rusiei, deși autoritățile daneze au declarat că sunt de părere că responsabil este un actor statal extrem de capabil.
Duminică, Danemarca a anunțat că va interzice toate zborurile civile cu drone săptămâna următoare, în timp ce Copenhaga se pregătește să găzduiască miercuri un summit al liderilor Uniunii Europene, urmat de o reuniune a Comunității Politice Europene joi.
Germania a anunțat, de asemenea, că va trimite trupe echipate cu tehnologie anti-drone pentru a ajuta la protejarea summiturilor.
Hamburg, o fregată germană de apărare aeriană care a fost „bâzâită” de avioane de recunoaștere rusești care zburau la joasă altitudine deasupra Mării Baltice în urmă cu două săptămâni, a fost, de asemenea, desfășurată la Copenhaga.
Duminică dimineața, Polonia și-a închis din nou spațiul aerian și a ridicat avioane interceptoare în timpul unui atac rusesc de mare amploare cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene, însă Varșovia a declarat că nu au mai existat alte intruziuni în spațiul aerian polonez.
Statele NATO din prima linie colaborează în prezent cu UE pentru a construi un „zid al dronelor” de-a lungul frontierelor externe ale Poloniei și ale celor trei state baltice.
Planurile prevăd diverse straturi de apărare alcătuite din radar și alte sisteme de detectare, cum ar fi senzori acustici, cuplați la arme de apărare aeriană, de la mitraliere la lasere de înaltă energie și rachete Patriot.
Andrius Kubilius, comisarul UE pentru apărare, a declarat la un eveniment recent din Lituania că se așteaptă ca primele elemente ale acestei linii defensive să fie puse la punct într-un termen de 12 luni.
Se încarcă comentariile...
