Sondaj. Europenii, favorabili pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE: cum se poziționează românii

Un sondaj „rapid” făcut public în ajunul summitului european din 14-15 decembrie de la Bruxelles arată o susținere importantă din partea cetățenilor UE pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la blocul comunitar.

FOTO Arhivă

Europenii sunt în general deschiși la ideea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană (UE), în pofida presupuselor costuri și potențialelor riscuri, precum și a Republicii Moldova, dar sunt reținuți în privința țărilor candidate din Balcanii de Vest și a Georgiei. În același timp, sunt reticenți față de integrarea Turciei, în cazul căreia negocierile de aderare sunt înghețate de mai bine de cinci ani, indică un sondaj comandat de European Council on Foreign Relations (ECFR) în șase state membre UE relevante pentru zona lor geografică, și anume Austria, Danemarca, Franța, Germania, Polonia și România.

Potrivit sondajului, românii sunt cei mai favorabili primirii de noi membri, arătând o susținere de 55% pentru Republica Moldova, 42% pentru Serbia, 39% pentru Muntenegru, 37% pentru Turcia, 34% pentru Bosnia-Herțegovina, câte 32% pentru Albania, Macedonia de Nord și Ucraina, 31% pentru Georgia și doar 22% pentru Kosovo. În cazul Republicii Moldova, alți 20% de români s-au declarat indiferenți, 14% au răspuns „nu știu”, iar 11% s-au împotrivit aderării.

Austriecii, „ucrainosceptici”

Pe plan european, rezultatele arată o diferență clară între „vechii” și „noii” membri ai UE în ceea ce privește principiul extinderii, constată ECFR. Dacă românii (51%) și polonezii (48%) sunt deschiși extinderii, francezii (44%), germanii (50%) și austriecii (53%) se pronunță împotrivă.

În ceea ce privește aderarea Ucrainei, cei mai favorabili sunt danezii (50%) și polonezii (47%), în timp ce germanii (37% pentru, 39% împotrivă), românii (32% pentru, 29% împotrivă) și francezii (29% pentru, 35% împotrivă) au opinii împărțite. La polul opus, austriecii (52%) nu își doresc Ucraina în UE.

O bună parte din europeni (45%) exprimă îngrijorări în privinda degradării securității UE în cazul integrării Ucrainei, în timp ce 25% cred că o va întări. De asemenea, în medie, 39% din europeni consideră că extinderea în Ucraina ar afecta negativ securitatea țării lor.

Nevoia unei reforme interne în UE

Pe de altă parte, mulți europeni nu văd niciun beneficiu economic în cazul aderării Ucrainei. Totuși, polonezii (43%) și românii (37%) prevăd un impact economic pozitiv.

În afară de Ucraina, sprijinul prevalează pentru alte două state, și anume Republica Moldova (30% pentru, 28% împotrivă) și Muntenegru (30% pentru, 25%), în timp ce opiniile sunt împărțite cu privire la Macedonia de Nord (26% pentru, 27% împotrivă) și Bosnia-Herțegovina (28% pentru, 29% împotrivă).

Cea mai puternică împotrivire (51%) pentru aderare s-a observat în cazul Turciei, în timp ce cel mai mic sprijin (20%) s-a constatat în cazul Kosovo și Albaniei (24%).

În opinia ECFR, dacă argumentele geopolitice sunt în favoarea extinderii, opinia publică europeană încă nu este adaptată la noua realitate. În contextul apropierii summitului din 14-15 decembrie, politologul Piotr Buras solicită stabilirea unui „calendar concret” pentru extindere. Caldendarul ar oferi spațiu pentru reforme interne în UE, ar construi reziliența și ar arăta publicului de ce extinderea este esențială, a explicat el.

Extinderea, o prioritate urgentă

Ocolită de ani buni, extinderea a devenit o prioritate urgentă pentru UE de la lansarea invaziei ruse în Ucraina. În noiembrie, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, precum și acordarea statutului de stat candidat pentru Georgia. Însă premierul ungar Viktor Orban s-a arătat vehement în cazul Ucrainei, cerând, pe lângă amânarea deschiderii negocierilor de aderare, și neaprobarea unui sprijin financiar de 50 de miliarde de euro pentru intervalul 2024-2027.

„Poziția Ungariei este împotriva Europei, împotriva a tot ce înseamnă Europa”, a comentat luni ministrul lituanian de Externe Gabrielius Landsbergis, citat de Euronews. Potrivit șefului diplomației lituaniene, Viktor Orban duce un „conflict ideologic” cu restul statelor membre și dă impresia că își dorește ca UE „să nu mai existe deloc”.

Austria dă semne că se alătură Ungariei pentru blocarea Ucrainei

Însă, de la începutul acestei săptămâni, Ungaria nu este singura țară care se opune apropierii Ucrainei de UE. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că „nu ar trebui să existe niciun fel de favoritism față de Ucraina în comparație cu Bosnia-Herțegovina”. Mai mult, el a dat de înțeles că vede candidatura Republicii Moldova la pachet cu cea a Ucrainei. Mai exact, a declarat că cele două state ar trebui să primească perspectiva aderării la UE „în semn de solidaritate”, dar nu într-o procedură accelerată.

„Nici nu pot să îmi imaginez, nu vreau nici măcar să mă gândesc să vorbesc despre consecinţele devastatoare care s-ar putea produce dacă Consiliul European nu va lua o decizie, nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru o extindere a” UE, a declarat șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, înainte de reuniunea de luni a miniștrilor de Externe ai UE.

„Nu puteţi merge împotriva cursului istoriei. Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul - ceea ce va avea un cost - sau dacă vom putea să avansăm fără obstacole”, a conchis ministrul ucrainean.