De ce Moscova nu se grăbește să organizeze referendumuri în teritoriile ocupate

Kremlinul dă impresia că nu se grăbește să organizeze referendumuri în teritoriile ocupate, deși administrațiile pro-ruse fac planuri de luni de zile, relatează Associated Press.

Regiunea Herson se află sub ocupație rusă de la începutul războiului FOTO EPA-EFE

De săptămâni, administrațiile civilo-militare pro-ruse instalate în regiunile Herson, Zaporojie și Donbas au avansat diferite date pentru referendumurile de alipire la Rusia. Kremlinul nu pare însă să se grăbească să pecetluiască ocupația rusă. În teritoriile ocupate se înmulțesc problemele: de la reparații ale infrastructurii distruse pe măsură ce vremea se răcește la rezistența de gherilă și întețirea atacurilor asupra logisticii trupelor ruse mai ales în sudul țării.

„Este limpede că situația nu se va stabiliza mult timp de acum înainte” chiar și dacă Kremlinul ar ține referendumurile, apreciază Nikolai Petrov, cercetător la Chatham House.

„Va exista mișcare de gherilă, rezistență subterană, vor fi atacuri teroriste, bombardamente. În acest moment, avem impresia că nici măcar Kremlinul nu este convins că prin aceste referendumuri vor trage o line fermă”, a explicat el.

Incertitudine cu privire la referendumurile din teritoriile ocupate

Încă de la începutul invaziei liderii administrațiilor separatiste pro-ruse din așa-numitele Republici Populare (recunoscute ca state independente de Moscova premergător războiului) au anunțat planuri pentru referendumuri. În prezent, forțele separatiste pro-ruse controlează aproape în întregime Lugansk. Conform unor estimări, regiunea Donețk este cucerită în proporție de 60%.

Date pentru organizarea unui vot de alipire la Rusia au fost anunțate și de administrațiile instalate de Moscova în regiunile Herson și Zaporojie, controlate aproape în întregime de forțele rusești.

Oficialii ruși de rang inferior sau responsabilii din aceste regiuni au menționat luna iulie, jumătatea lunii septembrie (Zaporojie) sau până la finalului anului (Herson). Totuși aceste date nu sunt oficiale.

Responsabilii pro-ruși din Zaporojie și Herson au sugerat că referendumurile se vor ține după ce Moscova va cuceri și regiunea Donețk, unde în ultima vreme avansul a fost nesemnificativ. Cu toate astea campaniile de promovare sunt în toi.

Televiziunile rusești prezintă panouri din orașele ocupate pe care scrie: „Împreună cu Rusia”. Kirill Stremousov, un oficial pro-rus din Herson, transmite zilnic informații din tururile lui prin regiune, susținând că locuitorii s-au decis să voteze pentru alipirea la Rusia. Totodată, în teritoriile ocupate din regiunea Zaporojie, administrația instalată de Moscova a dispus formarea unei comisiei electorale care să se ocupe de referendum.

Pași spre absorbția locuitorilor

Rusia a făcut pași importanți pentru absorbția locuitorilor: a introdus rubla, a simplificat procedura e acordare a pașapoartelor, elevii vor învăța din septembrie după programa rusească. 

Locuitorii au plăcuțe de înmatriculare rusești, iar Herson și Zaporojia au primit noi numere regionale.

Starea de lucruri din aceste teritorii e cu totul diferită de perspectivele excesiv de optimiste prezentate de televiziunile rusești.

Localitățile aflate sub ocupație, în stare deplorabilă

Guvernatorul Lugansk, Serhii Haidai a dezvăluit pentru AP că 90% din populația orașelor mari a plecat. Epavele și duhoarea „domnesc” peste localitățile capturate de Rusia și doar câteva sate sunt libere de ocupație după săptămâni de lupte istovitoare.

„Locuitorii care reușesc să se întoarcă acasă să-și ia lucrurile nu mai recunosc orașele și satele altădată înfloritoare”, a spus Haidai.

Cine ar vota pentru Rusia

În Herson, care a căzut în primele zile, situația nu este la fel de sumbră, a dezvăluit activistul ucrainean Rizhenko. Aici infrastructura este integră, însă proviziile de alimente și medicamente au sosit cu dificultate și, cum sunt aduse din Rusia, sunt scumpe și de „ extrem de proastă calitate”.

„Ideea de referendum s-a discreditat de la sine”, a comentat Ivan Fedorov fostul primar din Melitopol (regiunea Zaporojie), închis de forțele de ocupație după ce a refuzat să colaboreze. Peste 400 de locuitori din Melitopol se află încă în detenție, a dezvăluit Fedorov pentru AP.

El estimează că doar 10% din cei din oraș ar vota „da” la un referendum.

Activistul Rizhenko e de părere că un referendum ar fi cu siguranță fraudat pentru că „deja vorbesc despre vot online, vot la domiciliu. … Deci, înțelegeți că legitimitatea acestui vot va fi nulă.”

Analistul politic rus Dmitri Oreșkin a spus că, deoarece atât de mulți oameni au părăsit regiunile ocupate, „nu va exista nimic apropiat de un sondaj adecvat al populației cu privire la preferințele lor”.

Dar autoritățile ucrainene trebuie să se îngrijoreze în mod serios cu privire la aceste voturi, a declarat Vadim Karasev, șeful think tank-ului Institutul de Strategii Globale din Kiev.

„După ce vor avea loc referendumurile, Rusia va considera ținuturile sudice ca parte a propriului teritoriu și va vedea atacurile ucrainene ca atacuri asupra Rusiei”, a spus Karasev într-un interviu.