Scenarii pentru pacea în Ucraina: e luat în calcul modelul coreean
0Kremlinul a respins oferta de pace a lui Volodimir Zelenski și spune că trebuie să accepte anexarea celor patru regiuni ucrainene. Dar specialiștii în politică externă au câteva propuneri.
În intervenția sa la conferință internaţională de sprijin pentru Ucraina, organizată la Paris, marți, 13 decembrie, unde s-a strâns un miliard de euro pentru a ajuta populaţia din tara vecină, care traversează o iarnă sub bombe, în întuneric și frig, președintele Volodimir Zelenski i-a făcut omologului său rus, Vladimir Putin, și o ofertă de pace.
„Sărbătorile sunt momentul în care oamenii normali se gândesc la pace, nu la agresiune. Îi propun Rusiei să încerce măcar să demonstreze că este capabilă să renunțe la agresiune. Ar fi corect să înceapă retragerea trupelor rusești de pe teritoriul recunoscut al Ucrainei până de Crăciun. Dacă Rusia își retrage trupele din Ucraina, atunci va fi asigurată o încetare a ostilităților“.
Moscova a răspuns că, dacă vrea pace, Ucraina trebuie să accepte noile realități cu teritoriile din sud și din est, încorporate în Federația Rusă.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a răspuns: „Partea ucraineană trebuie să înțeleagă realitățile existente. Aceste noi realități există din cauza politicii duse de conducerea ucraineană și de actualul regim ucrainean, în ultimii 15 sau chiar 20 de ani. Aceste realități înseamnă că Federația Rusă deține noi entități ca urmare a referendumurilor care au fost ținute în acele teritorii. Fără a lua în considerare aceste realități, orice progres pe calea negocierilor este imposibil”.
WSJ. Războiul trebuie să se încheie cu un acord, nu cu un armistițiu
„Chiar și în timp ce continuă să ajute Ucraina, americanii ar trebui să înceapă să se gândească la ce fel de pace își doresc. Nu este încă o chestiune de hărți. Nu știm unde vor sta armatele când vor începe discuții serioase de pace. Iar faptele militare de pe teren vor fi decisive pentru negocierile despre teritorii. Dar dacă lași granițele deoparte, a face pace este o sarcină dificilă”, scrie Walter Russell Mead, profesor de relații internaționale la Bard College și fost editor al revistei National Interest, într-un articol pentru Wall Street Journal .
Evitarea unui conflict înghețat
În primul rând , războiul trebuie să se termine repede. Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai distructiv. În al doilea rând, pacea trebuie să fie reală. Aceasta înseamnă că luptele nu pot fi lăsate să degenereze într-un conflict înghețat care poate izbucni din nou în orice moment.
„Nu dorim ca sancțiunile să continue să planeze asupra economiei mondiale. Nu vrem ca jumătate din Europa să fie în permanență pe șinele războiului. Vrem ca acest război să se încheie cu un acord, nu cu un armistițiu armat”, explică el.
În al treilea rând, războiul trebuie să se încheie pentru ca agresiunea rusă să nu rămână nepedepsită. Viitorii lideri ruși, precum și potențialii agresori din alte părți ale lumii, trebuie să vadă că războaiele de cucerire sunt foarte scumpe.
În al patrulea rând, sfârșitul războiului nu ar trebui să pună bazele celui următor.
America nu vrea ca războiul să se încheie cu prăbușirea Federației Ruse. Mead crede că prăbușirea regimului în Rusia va provoca haos și război în Caucaz. Și asta, în opinia lui, ar fi un coșmar. Armele și materialele nucleare ar urma să fie scoase la vânzare. De asemenea, ar întări China.
„Chiar dacă nu ne place întotdeauna modul în care se guvernează Rusia, stabilitatea ei este foarte de dorit, în contrast cu apariția unei zone de anarhie pe teritoriul de la Ucraina până la Oceanele Pacific și Arctic”, explică cercetătorul american .
El subliniază că nu va fi ușor să se atingă toate aceste obiective. Cu excepția cazului de prăbușire completă a statului rus, este puțin probabil ca Moscova să renunțe la ocuparea tuturor teritoriilor pe care Ucraina ar dori să le returneze. De asemenea, este puțin probabil să plătească toate despăgubirile cerute de Kiev sau să se permită o anchetă asupra crimelor de război, așa cum insistă ucrainenii și simpatizanții lor.
„Dar angajamentele americane și occidentale în domeniul securității și al ajutorului pot face ca un acord de pace inevitabil imperfect să fie acceptabil pentru ucraineni”, este încrezător autorul.
El adaugă că echipa lui Joe Biden trebuie să se pregătească pentru următoarea etapă. Negocierile cu Rusia vor fi dificile, la fel ca și negocierile cu aliații și Congresul.
„Dacă după război Rusia va fi mai slabă și Ucraina mai puternică, NATO va fi mai puțin importantă în ochii multor germani. Unii din Berlin se vor concentra pe construirea unei relații de afaceri postbelice cu Rusia, în loc să îndepărteze Kremlinul, susținând condiții dure de pace”, scrie Mead.
El adaugă că mai sunt și statele din Europa de Est care cred că Federația Rusă ar trebui să se dezintegreze. Echipa lui Biden trebuie, de asemenea, să gândească în viitor, astfel încât conflictul să se încheie cu ceva mai durabil decât un armistițiu.
Modelul Coreea
Sir Lawrence Freedman, autorul cărții „Command: The Politics of Military Operations from Korea to Ukraine”, sesizează în „Financial Times“ că războiul care a început printr-o invazie a Rusiei s-ar putea încheia printr-un armistițiu mai degrabă decât printr-un tratat formal de pace.
În timp ce războiul din Ucraina se apropie implacabil de intrarea în al doilea an de conflict, o analogie mai puțin obișnuită a început să fie vehiculată - Coreea.
Ideea centrală a comparației e că Războiul din Coreea nu s-a încheiat vreodată în mod formal. A fost oprit de un armistițiu în 1953, care a dus la încetarea luptelor fără semnarea vreunui tratat formal de pace. În schimb a persistat vreme de decenii acest armistițiu care, în esență, a înghețat conflictul.
Speranța că un armistițiu ar putea constitui calea către sfârșitul ostilităților din Ucraina se bazează pe trei idei. În primul rând, nici Rusia și nici Ucraina nu se află în poziția de a obține victoria totală. În al doilea rând, pozițiile politice ale celor două țări sunt mult prea îndepărtate pentru a face posibil un acord de pace. În al treilea rând, ambele țări suferă pierderi grele, fapt care ar putea face atractiv un armistițiu.
De ce l-ar accepta Moscova și Kievul
E drept că Moscova mai folosește încă limbajul victoriei. Vladimir Putin se auto-compară cu Petru cel Mare, țarul care a câștigat Marele Război al Nordului după 21 de ani de luptă cu Suedia. Dar realitatea e că Putin a eșuat deja în Ucraina. Forțele lui au fost respinse din Kiev, Harkov și Herson.
Mobilizarea parțială a civililor de către el a determinat mii de ruși să fugă din țară, dar nu a răsturnat situația pe câmpul de luptă. Aproximativ 100.000 de militari ruși au fost uciși ori răniți - iar cu fiecare săptămână pier și mai mulți într-un război brutal de tranșee.
Neputința lui Putin de a admite amploarea dezastrului pe care tot el l-a provocat propriei țări, precum și crimele de război comise de Rusia în Ucraina, constituie acum marile obstacole din calea păcii.
Dar e posibil ca o decizie a Rusiei de a opri gradual războiul să fie cosmetizată drept o ajustare a tacticilor militare, pentru a nu admite o înfrângere. Tot așa a procedat Rusia când s-a retras din Herson. Putin s-a distanțat de acea decizie, care a fost anunțată de comandanți militari și de ministrul apărării. Putin ar putea fi în măsură să accepte o încetare a luptelor - care poate fi deghizată drept acceptare a unui sfat militar ori drept un gest de bunăvoință.
La fel ca rușii, ucrainenii continuă să sufere pierderi grele. Ei trebuie totodată să facă față unei tactici rusești brutale dar eficiente - distrugerea deliberată a infrastructurii ucrainene. Pierderea aprovizionării cu apă și curent electric face iarna mult mai dificil de suportat și îngreunează extrem de mult revenirea acasă a milioane de refugiați ucraineni. Pe măsură ce lunile de exil se preschimbă în ani, devine tot mai improbabil ca refugiații să se întoarcă vreodată în Ucraina.
Așadar și ucrainenii au unele motive pentru a accepta înghețarea conflictului - fără a renunța însă la cele mai importante țeluri politice. Pentru ei marele obstacol este lipsa deplină de încredere în intențiile Rusiei. Însă faptul că și aliații occidentali ai Ucrainei și-au văzut spulberate iluziile cu privire la natura Rusiei lui Putin înseamnă că în cazul încheierii unui armistițiu Ucraina nu va fi lăsată să-și înfrunte viitorul de una singură. Din contră, e mai probabil ca Ucraina să primească ajutor militar și garanții de securitate care s-o transforme într-un „arici” indigest pe care Rusia va ezita să-l mai atace.
Un armistițiu ar permite totodată prietenilor Ucrainei să reverse asupra ai ajutoare financiare care să faciliteze reconstrucția țării. Coreea de Sud a fost complet devastată după războiul coreean, însă acum este o țară avansată și prosperă. Din contră, o Rusia condusă în continuare de Putin și care ar refuza să se căiască pentru crimele ei din Ucraina, s-ar putea aștepta la un viitor de izolare internațională persistentă și de sărăcie tot mai mare. Și, pe măsură ce rușii ar începe să priceapă acea realitate, mult așteptata reconstrucție a Rusiei ar putea în sfârșit să înceapă.
Se încarcă comentariile...
