Sabotarea Nord Stream. Europa trebuie să-și protejeze infrastructura energetică. Putin a deschis un nou front

Criza energetică europeană pare să intre într-o nouă fază periculoasă. Dacă suspiciunile că Rusia se află în spatele exploziilor care au dus la scurgerea de gaz de la Nord Stream GTS din Marea Baltică se confirmă sau cel puțin se intensifică , consecințele pentru securitatea continentului vor fi foarte mari, scrie politico.eu.

Gazoductele Nord Stream ar fi fost sabotate FOTO Shutterstock

Ideea că energia subacvatică și infrastructura de comunicații a UE este acum o țintă pentru Rusia va forța armatele europene să se pregătească pentru un nou front neașteptat în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Și pe acest front vor trebui să se angajeze într-o confruntare directă împotriva flotei ruse, scrie politico.eu. Marea Britanie se teme de mult de posibilitatea ca submarinele rusești să încerce să deterioreze cablurile critice de internet așezate pe fundul mării. Exploziile de săptămâna aceasta fac astfel de temeri mai puțin fanteziste și aduc aminte de Războiul Rece, când flotele NATO și sovietice, submarinele lor, se vânau în mod constant în Marea Baltică.

Într-un semn că țările se grăbesc acum să ia măsuri de securitate suplimentare, ministrul norvegian al petrolului și energiei, Tarje Aasland, a spus că „vor fi întreprinși pași pentru a crește nivelul de securitate” în jurul infrastructurii de petrol și gaze. Iar această decizie la Oslo a fost luată în urma unei discuții la care au luat parte guvernul, armata, poliția și operatorii energetici.

Norvegia va desfășura forțe armate în apropierea sondelor sale de gaze naturale și petrol după exploziile care au avut loc luni în jurul gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică, relatează Reuters.

„Forțele armate vor fi mai vizibile la instalațiile norvegiene de petrol și gaze”, a anunțat premierul Jonas Gahr Stoere la o conferință de presă susținută miercuri după-amiaza.

Scurgerea de gaz de la Nord Stream vine la o zi după ce autoritățile norvegiene au cerut vigilență din cauza observării unor drone neidentificate în apropierea platformelor de petrol și gaze. În iulie, Marina Regală a Marii Britanii a emis o declarație neobișnuit de detaliată în care spunea că forțele britanice au urmărit submarine rusești în largul coastei norvegiene.

Europa trebuie să-ți protejeze infrastructura energetică

În Danemarca și Suedia, investigațiile privind scurgerea de gaz din Nord Stream sunt în desfășurare, deoarece teritoriile acestor țări sunt situate cel mai aproape de locul incidentului. Premierul danez Mette Frederiksen a numit exploziile un atac deliberat și „foarte grav”, dar nu a numit atacatorul. Premierul suedez Magdalena Andersson a spus că „a fost un act deliberat, cel mai probabil un sabotaj”. Alți lideri europeni par să fi decis deja cine este de vină.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat și el că este „sabotaj”. El nu a arătat direct Rusia cu degetul, ci a făcut aluzie la aceasta: „Nu știm toate detaliile despre ceea ce s-a întâmplat, dar putem vedea clar că acesta este un sabotaj legat de escaladarea situației din Ucraina”. Ucraina nu se sfiește să vorbească direct. Consilierul președintelui Mihailo Podoliak a numit incidentul „un atac terorist planificat de Rusia, un act de agresiune împotriva UE”. Vicecancelarul german și ministrul Economiei, Robert Habeck, s-a grăbit să sublinieze măsurile defensive necesare.

„Desigur, noi, în Europa și Germania, ne aflăm într-o situație în care infrastructura critică, în special infrastructura energetică, a devenit o țintă potențială. Germania este o țară care știe să se apere. Iar Europa este un continent capabil să-și protejeze infrastructura energetică”, a spus ministrul german.

Dimensiunea exploziilor – una dintre ele avea o putere echivalentă cu 100 de kilograme de TNT, conform calculelor efectuate de seismologi – nu prea lasă îndoieli cu privire la caracterul lor voluntar. Ele însă nu vor avea un impact pe termen scurt asupra aprovizionării cu gaze a Europei.

Publicația britanică The Spectator vede un singur vinovat: „Cine, în afară de Rusia, a avut resursele și motivul să trimită comandouri și scafandri adânc în Marea Baltică pentru a face ravagii în conducte? Adevărul este că Putin a căutat în mod constant să crească sentimentul de teamă în Occident, în speranța de a sparge alianța atlantică. Dar dacă Moscova s-a angajat într-adevăr în acest act războinic, atunci pur și simplu a comis o nouă gafă."

În timp ce Europa așteaptă răspunsuri, unii au început deja să se gândească ce fel de semnal a vrut să trimită Rusia, dacă ea a fost cea care a pus în scenă acest sabotaj. Moravetskyi și Frederiksen au participat împreună la ceremonia de lansare a unei alte conducte de gaz în orașul Goleniów.

Noua „conductă” leagă Norvegia și Polonia prin Marea Baltică. Dacă Rusia a aranjat luni o scurgere de gaz, atunci a ales un moment oportun pentru aceasta, crede Simone Tagliapetra, cercetător la think tank-ul Bruegel.

„Gazoductul din Marea Baltică este principalul instrument pentru Polonia pentru a scăpa de dependența de Rusia. Deci ar putea fi simbolic”, a explicat expertul, sugerând că Moscova a dorit și să dezactiveze liniile alternative de alimentare pentru Varșovia.

Cu toate acestea, potrivit lui Tagliapetra, consecințele pentru Europa sunt departe de a fi simbolice.

„Europa trebuie să înțeleagă acum că infrastructura energetică a devenit un risc de securitate. Dacă se întâmplă așa ceva cu gazoductele prin care au loc livrările din Norvegia sau Algeria în această iarnă, atunci va avea probleme foarte serioase. Trebuie să creștem activitatea în domeniul securității în jurul infrastructurii energetice critice, pentru că părțile neprietenoase pot repeta așa ceva”, a subliniat el.

Este posibil să negi totul?

Diplomații UE se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta despre situația din jurul Nord Stream. Autoritățile daneze și suedeze vor să afle rapid ce s-a întâmplat. Întrebarea cheie este de ce Rusia și-ar arunca în aer propria conductă de gaz, care până de curând aducea venituri mari din exporturi în Europa. Cu toate acestea, având în vedere faptul că Nord Stream 2 nu a fost încă lansat, iar Nord Stream este inactiv de la începutul lunii septembrie, Europa nu va experimenta de fapt nicio consecință din cauza exploziilor și a scurgerilor de gaz.

De asemenea, sabotajul se încadrează în stilul Kremlinului de a pune în scenă acte de agresiune voalate pentru a intimida și a stânjeni. Printre astfel de cazuri, Politico include otrăvirea unui fost spion și a fiicei sale în Marea Britanie în 2018, detonarea unui depozit de arme din Republica Cehă și o serie de explozii la depozite de arme din Bulgaria.

„Kremlinul vrea să arate că este gata să meargă până la capăt și nu se teme de escaladare. El ridică nivelul confruntării prin țintirea nervului expus al Occidentului, cea mai sensibilă arteră care îi hrănește viața în toate felurile: infrastructura subacvatică. Suntem în întregime dependenți de interconexiunile construite pe fundul mării, nu doar pentru aprovizionarea noastră cu energie, ci mai ales pentru conexiunile digitale prin care circulă 97 la sută din comunicații, fie că este vorba de date sau de apeluri telefonice”. Ziarul belgian De Morgen lansează un mesaj alarmant: „Atacurile arată încă o dată cât de vulnerabilă este Europa când vine vorba de „război hibrid", de exemplu sabotajul. Ce se întâmplă dacă mâine, de exemplu, unul sau mai multe cabluri submarine de internet care alimentează UE și Belgia sunt aruncate în aer sau tăiate? Avem suficiente alternative pentru a garanta liniile vitale de comunicare? Apoi, celelalte infrastructuri critice - de la porturi la terminalele de gaz lichefiat și centralele nucleare – sunt ele suficient de protejate împotriva sabotajului?"