Rușii din Georgia retrezesc tensiuni mocnite: „Nu sunt conștienți cum sunt percepuți aici”

Mulți dintre rușii care părăsesc Rusia pentru Georgia sunt prea puțin conștienți de sensibilitățile istorice și de ostilitatea mocnită, relatează The Guardian.

Vedere din centrul orașului Tbilisi, Georgia FOTO SHUTTERSTOCK

Comunitățile de exilați ruși au apărut peste tot, de la Berlin la Bali, dar una dintre cele mai mari s-a format în Georgia, o țară accesibilă cetățenilor ruși fără viză.

Noii sosiți au modificat vizibil peisajul capitalei Tbilisi, pe măsură ce librării, cafenele și baruri rusești au început să apară capitala Georgiei. În același timp, afluxul de ruși de aici este încărcat cu mai mult bagaj cultural și istoric decât poate oriunde altundeva.

Georgia și-a câștigat independența față de regimul sovietic în 1991, iar în 2008 Rusia a invadat țara, fiind în continuare ocupantul de facto a 20% din teritoriul georgian.

„Majoritatea rușilor care sosesc nu știu unde se află și cum sunt percepuți aici, din pricina contextului istoric”, apreciat Irakli Khvadagiani, de la ONG-ul Sovlab, dedicat regândirii trecutului sovietic al Georgiei.

Khvadagiani a explicat că mulți ruși au o viziune stereotipică, post-colonială, cu privire georgieni, pornind de la reprezentările sovietice ale națiunii ca fiind „un tărâm voluptos de dansuri, toasturi exotice și oameni leneși”.

Pe de altă parte, mulți georgieni în vârstă sunt bucuroși să vorbească limba rusă și își amintesc cu plăcere de elemente din trecutul sovietic, în special de figura lui Iosif Stalin, originar din Georgia. Însă generația tânără are în mare parte o viziune diferită.

Vize pentru intrare în baruri

În primăvara anului trecut, la sosirea primului val de ruși, proprietarii barului Dedaena din centrul Tbilisi și-au exprimat revolta față de clienții ruși care au început să apere războiul Rusiei din Ucraina și nu au găsit acceptabil ca aceștia să se înfurie când li s-a cerut să vorbească în engleză în loc de rusă.

„Când le spuneam să-și țină gura, spuneau lucruri de genul: «Noi cheltuim bani aici, care este problema voastră?» Chiar nu și-au dat seama cine suntem sau unde se află sau de ce ne supărăm dacă ni se adresează în limba rusă”, a povestit Data Lapauri, unul dintre proprietarii barului.

După acest incident, barul le-a cerut oaspeților ruși să se înregistreze în prealabil online pentru o „viză”, și completând un formular în care li se cere să fie de acord cu o serie de declarații prin care îl condamnă pe Putin și politica externă expansionistă a Rusiei. Pașapoartele sunt verificate la intrare, iar rușilor li se refuză intrarea dacă nu au completat formularul de viză.

Pentru Lapauri, situația ideală ar fi ca niciun rus să nu trăiască în Georgia, cel puțin cât timp continuă conflictul din Ucraina. „Ni se pare foarte jignitor când vin aici și se simt bine. De fiecare dată când îi auzim purtând conversații zgomotoase în limba rusă, ne vine să-i aruncăm în râu. Nu facem asta, dar asta facem în inimile noastre”, a mărturisit el.

Astfel de sentimente seamănă cu genul de retorică xenofobă cu care sunt întâmpinate adesea valurile mari de migranți sau de refugiați oriunde în lume. Cu toate acestea, mulți din Georgia consideră că, având în vedere bagajul istoric dintre cele două țări, nu sunt obligați să fie caritabili față de noii sosiți.

„Rușilor, plecați acasă".

În timp ce rușii care au sosit în primăvara anului trecut aveau tendința de a fi activi din punct de vedere politic și cu mentalitate de opozanți, cei veniți după mobilizare erau în general persoane mai puțin conștiente din punct de vedere politic.

„Știm că nu toți rușii care se află aici sunt anti-Putin, și chiar și cei care sunt anti-Putin tind să aibă o viziune foarte colonială asupra Georgiei”, a apreciat Lasha Bakradze, profesor de istorie și director al muzeului literar din Tbilisi.

În timp ce unii georgieni au profitat din punct de vedere economic de pe urma noilor veniți, mulți au avut de suferit, deoarece chiriile din Tbilisi au crescut vertiginos. A devenit ceva curent ca proprietarii să dubleze chiria de la o lună la alta și să-și evacueze chiriașii care refuză sau nu-și permit să plătească.

Creșterea prețurilor, combinată cu bagajul istoric, a dus la resentimente larg răspândite. Pe clădirile din oraș au fost pictate steaguri ucrainene, sloganuri anti-Putin sau mesajul: „Rușilor, plecați acasă".

Tensiuni mocnite

Un sondaj realizat de Institutul Republican Internațional a constatat că doar 4% dintre georgieni au declarat că rușii sunt „bineveniți” în țară, în timp ce 25% au declarat că „tolerează” prezența rusă datorită beneficiilor economice. 66% au spus că ar prefera ca aceștia să plece sau cred că ar trebui să li se interzică intrarea. Până acum, guvernul nu a fost dispus să introducă un regim de vize sau alte restricții.

Mulți ruși se străduiesc din greu să schimbe percepția negativă a georgienilor. Numeroase instituții administrate de ruși au ținut prelegeri în care au explicat istoria războiului din 2008 și contextul istoric mai larg al relațiilor ruso-georgiene. În același timp, în majoritatea lor aceștia au observat faptul că totuși nemulțumirea nu s-a transformat în ostilitate fățișă.

„Bineînțeles că georgienii ne judecă într-o anumită măsură și este lesne de înțeles. Dar pe parcursul acestui an nu am avut nicio problemă și niciun conflict”, a apreciat Katerina Kiltau, din regiunea siberiană Altai, care s-a mutat la Tbilisi în martie anul trecut și care a ajutat la coordonarea unui proiect caritabil prin care sunt oferite medicamente refugiaților ucraineni din Georgia.

Artem Grinevich, proprietarul barului Koshini, a sperat că cel puțin 30% dintre clienții săi vor fi georgieni. Acesta a părăsit Moscova la scurt timp după începerea războiului și a deschis barul în iunie anul trecut. Dar el mărturisește că i-a fost greu să atragă localnici în număr mare, pentru că este un antreprenor rus, și aproape imposibil să angajeze muzicieni sau artiști georgieni.

La fel ca mulți alți ruși, Grinevich spune că nu a avut niciodată discuții în contradictoriu cu georgienii, dar recunoaște că totuși există un fond tensionat în conversații.

„Simți că ar fi mai confortabil pentru toată lumea dacă nu ai trăi aici; dacă ai locui în altă parte", a spus el.

Nu toți georgienii au resentimente pentru noii sosiți. „Acești oameni sunt refugiați care fug de război. Este o obligație morală să le permiți oamenilor să fugă din calea crimei și, totodată, îi luăm de pe câmpul de luptă din Ucraina”, a comentat Giorgi Margvelashvili, fost președinte al Georgiei (2013- 2018)

Pentru alții, care se tem de o rusificare a societății, la trei decenii după ce Georgia și-a recâștigat independența, prezența lor este resimțită ca o amenințare existențială.

„Pentru noi, toți rușii sunt soldați, fie că poartă arme, fie că poartă banii și puterea lor soft”, a spus Lapauri. „Doar prin simpla lor prezență aici, ne aduc mai multă dependență față de Rusia. Am suferit foarte mult până să ne eliberăm de dependența de Rusia, iar acum aceasta revine”.