Românii și rezultatul alegerilor din Italia. În ce măsură i-ar afecta schimbările de la Roma

0
0

Naționaliștii au câștigat alegerile în Italia, țară în care trăiește o comunitate importantă de români. „Adevărul” a discutat cu istoricul italian Stefano Bottoni și cu politologul Marius Ghincea despre felul în care românii din Italia ar putea fi afectați de acest rezultat, dar și despre riscurile ca noua putere de la Roma să adopte o poziție anti UE.

 Meloni, Berlusconi și Salvini trebuie să gestioneze succesul din alegeri. FOTO. EPA - EFE
Meloni, Berlusconi și Salvini trebuie să gestioneze succesul din alegeri. FOTO. EPA - EFE

Peste un milion de români trăiesc în Italia, iar numărul acestora ar putea fi chiar mai mare, pentru că mulți dintre ei nu au acte oficiale acolo. Pe de altă parte, la fel de mulți au dublă cetățenie și sunt integrați în comunitate.

Profesor de istorie contemporană la universitatea din Florența, Stefano Bottoni, nu crede că românii vor avea de suferit după ce coaliția de dreapta formată din Fratelli d’Italia, Lega Nord și Forza Italia a câștigat alegerile.

„În privința migrației, ce vrea Italia? Repartizarea migranților în toată Europa, pentru a ameliora poziția Italiei. Românii nu vor avea deloc de suferit. Și mai avem ceva de observat. Eu nu sunt sigur că mulți dintre cetățenii români care trăiesc în Italia și au dublă cetățenie nu au votat acum cu Fratelli d’Italia. E foarte posibil, fiindcă diaspora din Europa de Est, din punct de vedere al valorilor, este conservatoare - familia tradițională, bărbat, femeie, copii, casă de piatră și așa mai departe, acest target electoral este perfect pentru dreapta, nu pentru stânga, spune Stefano Bottoni.

El precizează că partidele de stânga și-au imaginat în anii 90 că migrația poate favoriza stânga în Italia sau în alte țări pentru că migranții vor fi de stânga, mai progresiști.

Profesorul Stefano Bottoni. FOTO Arhivă personală
Profesorul Stefano Bottoni. FOTO Arhivă personală

Românii nu sunt afectați de rezultatele alegerilor

O opinie asemănătoare are și politologul român Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins și cercetător la Institutul European.

„Discursul politic față de români a fost relativ soft, a fost destul de pozitiv. Știm că partidele astea au avut întotdeauna o tendință xenofobă față de străini, dar acum xenofobia și rasismul sunt direcționate către non-europeni, către refugiații și imigranții ilegali din Africa și Orientul Mijlociu, nu către cei din Europa”, spune Ghincea.

Profesorul român nu crede nici că Italia ar fi tentată de un Italexit, chiar dacă partidele de dreapta italiene au avut, în general, un discurs critic la adresa Burxelles-ului. Pe de altă parte, noua coaliție care a câștigat alegerile în Italia ar putea, alături de țări ca Ungaria și Polonia, să încerce să obțină sprijin politic din alte țări pentru o reformă a Uniunii Europene, în sensul dorit de aceste state.

Marius Ghincea nu crede că Italia va forța un Italexit. FOTO Arhivă personală
Marius Ghincea nu crede că Italia va forța un Italexit. FOTO Arhivă personală

„În mare, nici polonezii, nici ungurii, nici italienii nu mai vor ieșire din Uniunea Europeană. Ei vor în schimb ceva care e la fel de grav din punct de vedere liberal, vor să reformeze Uniunea Europeană din interior. Atât Italia, cât și Polonia și Ungaria recunosc că o ieșire din Uniunea Europeană ar fi extrem de dezavantajoasă economic și politic. Cine urmărește atât discursul lui Salvini, cât și discursul lui Meloni, a constatat că ei vor un fel de reformă”, adaugă profesorul român.

Reforma cerută de dreapta italiană Bruxelles-ului

Marius Ghincea a explicat și ce ar însemna reforma europenă din punctul de vedere al noii coaliții de la Roma. „Pentru ei reforma înseamnă o Uniune Europeană lipsită de partea supra-rațională, cu suveranitate puțin returnată la voința națională și transformând Uniunea Europeană într-o entitate guvernamentală, adică fără ca instituțiile supra naționale, gen Parlamentul European sau Comisia Europeană, să aibă prea multă putere. Acestea să fie doar niște secretariate care duc la îndeplinire ce zic statele, dar nimic mai mult”, a explicat Marius Ghincea.

Și Stefano Bottoni spune că nu există niciun risc ca noua coaliție să încerce să deraieze Italia de la parcursul său european.

„Era un partid candidat la alegeri, Italexit, au câștigat doar 1%, italienii sunt printre cei mai pro-europeni! Cred că nu trebuie să gândim în termeni de alb si negru. Politica europeană este politica de compromisuri. Comisia Europeană de orice culoare vizează compromisul, și nu o bătaie”, susține italianul.

În opinia sa, din acest punct de vedere, Bruxelles are nevoie de Roma pentru politica față de Rusia, pentru politica energetică, pentru gestiunea problemelor financiare. „Eu exclud categoric acest lucru. Sunt glume”, mai spune italianul.

El și-a argumentat părerea și a explicat de ce, în pofida euroscepticismului ei, Giorgia Meloni și partidul său nu concep ieșirea Italiei din Uniunea Europeană, și nici nu vor să schimbe politica externă și să renunțe la sprijinul acordat Ucrainei. Asta deși aliații ei, Matteo Salvini și Silvio Berlusconi, nu au făcut niciun secret din simpatia lor față de Putin.

„Avem o deosebire în această privință, de politică externă, între doamna Giorgia Meloni, Salvini și Berlusconi. Dar avem și un element prețios pentru analiză. Meloni a câștigat de trei ori mai multe voturi decât aliații ei. A obținut 26% față de 8-8.5% al lui Salvini și Berlusconi. Rolul Giorgiei Meloni va fi central și cred că din acest punct de vedere ideea coaliției anti-sancțiuni s-a slăbit considerabil cu rezultatul foarte slab al lui Salvini. Salvini a eșuat politic, este terminat. Plus că Giorgia Meloni, pe plan european, este aliată cu partidul de guvernare din Polonia, care e profund anti-rusesc, deci nu există riscul unui derapaj”, mai spune el.

De unde pot veni disensiunile în coaliție

De cealaltă parte, Marius Ghincea atrage atenția că mișcările de extremă dreapta din Italia au fost, din punct de vedere istoric, mai degrabă pro-americane.

„Există nenumărate studii care analizează de ce extrema dreaptă italiană a fost în general pro-NATO și pro-americană, iar Georgia Meloni în particular a exprimat sprijin pentru NATO și pentru Uniunea Europeană, chiar dacă e critică la adresa Uniunii Europene”, spune el.

Ghincea nu crede că venirea Georgiei Meloni ca prim-ministru al Italiei va afecta poziția țării sale în cadrul NATO cu privire la sprijinul acordat Ucrainei, dar coaliția care îi va permite ei să ajungă prim-ministru cuprinde și pe Berlusconi și pe Salvini.

„Ei sunt parteneri minori în coaliție, dar care se știe că au relații mai apropiate cu partidele eurosceptice din Europa de Est, cât și cu Putin. Berlusconi e bineștiut că are relații apropiate cu Putin”, mai spune el.

De aici ar putea, pe termen mediu și lung, să apară unele probleme, care nu vor ajunge însă să pună sub semnul întrebării politica externă a Italiei.

„Pornind de la simpatiile lui Salvini și Berlusconi față de Putin, s-ar putea ca de aici să apară niște disensiuni în interiorul coaliției de guvernare din Italia, dar nu cred că asta va produce foarte multe schimbări in politica externă italiană cu privire la sprijinul Ucrainei. Este posibil ca pe măsură ce efectele economice se aprofundează să existe un discurs mai populist, dar momentan nu văd ca direcția Italiei să se schimbe în privința Ucrainei”, a conchis Marius Ghincea.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite