România şi „Europa celor două viteze“

0
0
Traian Băsescu susţine soluţia propusă de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy
Traian Băsescu susţine soluţia propusă de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy

România susţine modificarea Protocolului 12 al Tratatului de la Lisabona, care vizează deficitele excesive, şi doreşte ca schimbările să se refere la toate cele 27 de state ale UE.

Variantele pentru schimbarea limitată sau extinsă a tratatului UE au ajuns deja la şefii de state şi de guverne din ţările UE înaintea summitului de la care investitorii, pieţele financiare şi cele internaţionale aşteaptă decizii ferme.

Presiunea pieţelor, dimensiunea costurilor de împrumut şi a datoriilor din zona euro cer acţiuni rapide, astfel că Bruxelles-ul - cu mandat de la precedentul Consiliu European - a venit cu mai multe variante pentru modificarea tratatelor UE care să oblige ţările din zona euro şi/sau din întreaga UE să respecte condiţii bugetare stricte, sub sancţiuni, cu posibilitatea exercitării de puteri „extraordinare" de către Bruxelles, prin Comisia Europeană.

Mandatul lui Băsescu

Înainte de a pleca spre Consiliu, preşedintele Traian Băsescu a explicat care este mandatul. România susţine modificările ce vor fi luate în dezbatere la Cosiliul European ce începe azi, „deoarece pe noi, ca stat care vrea să adere la zona euro, ne ajută", a declarat, aseară, preşedintele Traian Băsescu. Poziţia României este că trebuie amendat imediat protocolul 12 al Tratatului de la Lisabona (cel care vizează deficitele excesive), soluţia propusă de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, dar că apoi, trebuie modificate şi tratatele.

Aici, ar trebui să impunem prin decizia celor 27 definirea pentru toate statele a unui  un calendar pentru atingerea unui grad de îndatorare de maximum 60%. Toate statele care au 70-80% îndatorare ar trebui să depună la UE un calendar prin care să ajungă la sub 60 %", a spus Băsescu.

„Nu trebuie să ne facem iluzii, nu există consens pentru modificarea tratatelor", a mai spus şeful statului, adăugând că o asemenea modificare ar putea dura până la doi ani, iar „UE are nevoie de decizii acum". România sprijină aşadar varianta mai simplă, amendarea protocolului şi prin urmare şi „regula de aur" - înscrierea deficitului de maximum 3% în Constituţie - şi mecanismele automate ce ar urma să corecteze depăşirea deficitului.

„Este clar că trebuie dată mai multă putere Comisiei Europene", a adăugat Traian Băsescu, precizând însă că asta nu se poate face fără modificarea tratatelor.

În problema aderării României la Schengen, liderul de la Cotroceni a precizat că se află pe agenda Consiliului şi va insista pentru discutarea subiectului, cu toate că Olanda nu şi-a modificat poziţia. El a precizat că rămâne de văzut dacă tema va putea fi discutat, în condiţiile în care criza din UE este principala temă pe agendă.

 „Consiliul European vizează ca modificarea simplificată de tratat (n.n - amendarea unuia din protocoalele tratatului UE) să se facă în format UE 27 şi doar în măsura în care nu se va ajunge la un acord se va merge pe o variantă în format UE17, adică doar pentru statele din zona euro", a declarat, la Bruxelles, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban. Problema este că această formulă ridică din nou problema „Europei cu două viteze".

Veşnicele restanţe ale Româniai: Schengen şi justiţia

România nu pare să susţină varianta UE17, aşa cum a declarat premierul Emil Boc. Europa nu are nevoie de o divizare între zona euro şi zona non-euro, a spus Boc în timpul unei întâlniri cu prim-ministrul danez, Helle Thorning-Schmidt, a cărui ţară va prelua preşedinţia rotativă a UE la sfârşitul acestui an. Aderarea României la spaţiul Schengen va fi pe agenda summitului european, a confirmat ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, după ce a participat la Consiliul pentru Afaceri Generale care a avut loc marţi la Bruxelles. Problema blocării României şi Bulgariei - în special de către Olanda - va fi pusă în discuţie chiar de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, fără prea mari aşteptări la un rezultat concret.

Unde suntem cu  monitorizarea pe justiţie

„Chestiunea va fi pusă pe agendă în ideea continuării eforturilor de a identifica un orizont de aşteptare. Preşedintele Consiliului a regretat faptul că nu toate statele membre s-au asociat soluţiei de compromis negociate", a mai declarat Orban. Este vorba despre aderarea României şi Bulgariei în etape, mai întâi cu graniţele aeriene şi maritime şi apoi cu cele terestre. „Din toate poziţiile pe care le-am văzut (n.n. - în Consiliul pentru Afaceri Generale), nu există nicio schimbare de opinie din partea Olandei", a mai spus Orban.

Este de aşteptat ca preşedintele Traian Băsescu, care va participa la summitul UE care începe astăzi, să ridice din nou problema nerespectării tratatului UE care prevede că  statele membre trebuie să îndeplinească toate criteriile tehnice pentru aderarea la spaţiul fără frontiere, condiţii întrunite de România.  Pe 21 septembrie, Olanda, la a cărei poziţie a subscris şi Finlanda, a blocat aderarea României şi Bulgariei la Schengen. De atunci, toate declaraţiile liderilor politici din Ţările de Jos, de la Haga până la Bruxelles, au susţinut acelaşi lucru: aşteptăm raportul pe Justiţie al României din luna februarie, pentru a vedea progresele în domeniul reformei justiţiei, după care mai discutăm.

Între timp, autorităţile de la Bruxelles şi cele de la Bucureşti au început schimbul de informaţii şi evaluările în cadrul Mecanimului pentru Verificare şi Cooperare în justiţie (MCV) pentru raportul interimar din primăvara acestui an. Sentinţele în dosarele de mare corupţie, aplicarea noilor coduri, problemele legate de conflictele de interese - care deja au creat probleme pe fondurile europene - şi, mai nou, acuzaţiile de corupţie la adresa unui judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt chestiuni în legătură cu care experţii pe justiţie din Comisia Europeană vor să vadă progrese. 

Vrem o singură viteză

România nu susţine varianta UE17, aşa cum a declarat premierul Emil Boc. Europa nu are nevoie de o divizare între zona euro şi zona non-euro, a spus Boc în timpul unei întâlniri cu prim-ministrul danez, Helle Thorning-Schmidt.

"Nu trebuie să ne facem iluzii, nu există consens pentru modificarea tratatelor."
Traian Băsescu
preşedintele României

Reuniuni înainte summitului

Popularii europeni, grupul politic din care fac parte liderii-cheie din zona euro, se întâlnesc, înaintea summitului european, la Marsilia, la congresul Partidului Popular European (PPE). Preşedintele Traian Băsescu participă la summitul PPE din Franţa, după care, în a doua zi a reuniunii va sosi şi premierul Emil Boc alături de alţi membri din conducerea PDL. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, vor fi şi ei prezenţi la Marsilia. Congresul PPE, la care sunt aşteptaţi 1.000 de delegaţi din 39 de state, va adopta mai multe rezoluţii referitoare la prezentul şi viitorul Europei în contextul crizei economice.  (Valentina Deleanu)

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite