Reformele propuse de Grecia. Planul de reforme, trimis Eurogrupului. Tsipras a fost nevoit să recurgă tot la măsuri dure de austeritate UPDATE

Reformele propuse de Grecia. Premierul grec Alexis Tsipras

Reformele propuse de Grecia. Guvernul Greciei a trimis către Eurogrup un pachet foarte dur de reforme şi reduceri de cheltuieli în valoare de 13 miliarde de euro, în încercarea de a evita Grexitul şi de a obţine un nou acord de salvare la reuniunea de duminică a liderilor Uniunii Europene, scrie The Guardian.

UPDATE Reformele propuse de Grecia. Parlamentul Greciei, întrunit în sesiune extraordinară, a aprobat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, propunerea de acord prezentată creditorilor internaţionali, de către guvernul condus Alexis Tsipras, potrivit BBC şi AFP. Prim-minstrul elen s-a lovit la acest vot de opoziţia unor deputaţi chiar din partidul său.

Guvernul condus de Tsipras, a obţinut 251 de voturi favorabile dintr-un total de 300 de deputaţi şi astfel oate să meargă cu un mandat reprezentativ la negocierea de sâmbătă cu creditorii ţării (UE, BCE, FMI). Propunerii guvernului de la Atena fuseseră prezentate creditorilor de joi seară.

32 de voturi împotriva acordului au fost înregistrate, iar opt deputaţi s-au abţinut.

UPDATE Noul ministru grec de Finanţe, Euclid Tsakalotos, a prezentat, vineri seară, în cadrul şedinţei legislativului unde sunt dezbătute ultimele propuneri trimise creditorilor internaţionali, detalii referitoare la această ofertă, el insistând pe diferenţele faţă de propunerile anterioare, respinse de greci prin referendum, potrivit agenţiile AFP şi EFE. 

Tsakalotos a pus accentul în discursul său pe restructurarea datoriei Greciei, precizând că guvernul de la Atena a cerut ca 27 de miliarde de obligaţiuni emise de statul grec şi deţinute în prezent de Banca Centrală Europeană să fie transferate Mecanismului European de Stabilitate (MES).

De asemenea, în intervenţia sa în faţa parlamentului, Tsakalotos a răspuns criticilor apărute în rândurile formaţiunii Syriza, unii membri ai acestei formaţiuni aflată la guvernare acuzându-l pe Tsipras de „capitular”. Motivul: unele dintre propunerile trimise joi seară creditorilor internaţionali cuprind şi multe concesii făcute acestora, deşi ultima lor iniţiativă a fost respinsă de greci prin referendum.

UPDATE Grecii aşteaptă cu mare interes summitul UE de duminică, de la Bruxelles, unde liderii statelor europene vor decide dacă Grecia va primi o nouă asistenţă financiară sau dacă părăsirea zonei euro (aşa-numita Grexit) va deveni inevitabilă. Proprietarii de afaceri greci avertizează că o revenire la drahmă le-ar fi fatală, scrie DPA.

UPDATE Creditorii internaţionali ai Greciei vor lua o decizie referitoare la programul de reforme propus de Guvernul elen "probabil astăzi", a declarat vineri preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, relatează Bloomberg.

"Va fi o analiză, probabil astăzi, mai târziu. Dacă va fi un sprijin larg în Grecia, va fi mai credibil. Va trebui să vedem şi dacă propunerile sunt bune, dacă vor scoate cu adevărat Grecia din criză", a spus Dijsselbloem.

UPDATE Grecia cere în schimbul reformelor un nou program de finanţare în valoare de 53,5 miliarde de euro pentru acoperirea datoriilor scadente până în 2018, o revizuire a ţintei excedentului bugetar primar în conformitate cu înrăutăţirea situaţiei economice şi o reprofilare a datoriilor pe termen lung.

Planul ar putea crea probleme premierului Alexis Tsipras pe plan intern, din partea aripii dure a propriului său partid, Syriza, dar şi a partenerului de coaliţie, relatează Reuters.

 UPDATE Grecia ar putea avea nevoie de o relaxare a datoriilor şi o finanţare mai mare decât a estimat FMI acum o săptămână, a afirmat joi economistul şef al instituţiei, Olivier Blanchard, în comentarii care pot complica mai mult eforturile ţării de obţinere a unui nou program de susţinere.

"Credem că evoluţiile actuale ar putea implică o finanţare mai mare, cel puţin pentru susţinerea băncilor şi o restructurare mai mare a datoriilor decât estimam în raport", a afirmat Blanchard într-o postare pe blog, relatează MarketWatch.

Într-un raport publicat săptămâna trecută se arată că Grecia ar avea nevoie de un nou ajutor de peste 60 de miliarde de euro, pentru acoperirea necesarului de finanţare, precum şi de o relaxare a termenilor de rambursare a datoriilor prin extinderea maturităţilor, relatează MarketWatch.

UPDATE Premierul elen Alexis Tsipras a făcut apel vineri la parlamentarii din partidul său, Syriza, să susţină propunerile executivului de la Atena în schimbul unui ajutor financiar din partea creditorilor, într-o tentativă de ultim moment de a evita un colaps în Grecia, a anunţat o oficialitate guvernamentală, informează Reuters.

„Ne confruntăm cu decizii cruciale“, le-ar fi spus Tsipras parlamentarilor săi, potrivit sursei citate. „Am obţinut un mandat pentru un acord mai bun decât ultimatumul pe care ni-l dăduse Eurogrupul, dar cu siguranţă nu am primit un mandat pentru a scoate Grecia din zona euro“, ar fi avertizat premierul elen.

UPDATE Aproximativ 5.000 de greci au manifestat joi în faţa Parlamentului din Atena, cerându-i premierului Alexis Tsipras să-şi respecte promisiunea de a ajunge la un acord cu creditorii internaţionali, pentru ca Grecia să rămână în zona euro, relatează Euronews.

"Trăim în Europa şi acest lucru nu este negociabil", au afirmat mai mulţi manifestanţi, adăugând că intenţionează să rămână în Piaţa Syntagma până când Guvernul va încheia un acord viabil.

Reformele propuse de Grecia. Premierul Tsipras şi-a însuşit aproape toate cererile creditorilor

Propunerile Greciei trimise joi seara creditorilor săi (UE, BCE şi FMI) includ o creştere a TVA, precum şi reforme în sistemul de pensii şi în domeniul funcţiei publice, măsuri ce vizează creşterea veniturilor la buget în schimbul obţinerii unui ajutor financiar pe trei ani.

Potrivit textului cuprinzând aceste propuneri, text publicat de guvernul de la Atena şi citat de AFP, Grecia doreşte o soluţie pentru reglementarea enormei sale datorii publice, de 180% din PIB, precum şi un pachet de 35 miliarde de euro consacrat creşterii economice.

În textul de 13 pagini intitulat „Acţiuni prioritare şi angajamente“, Grecia îşi asumă obligaţia de a adopta aproape toate măsurile propuse de creditori la 26 iunie şi pe care Atena le-a respins atunci anunţând organizarea unui referendum.

Astfel, prin noile propuneri Atena acceptă o creştere a TVA la 23 %, faţă de 13% în prezent. Pentru produsele de bază, energie electrică şi hoteluri, TVA rămâne la 13%, iar pentru medicamente şi cărţi la 6%.

Creşterea TVA a constituit un punct major de divergenţă între Atena şi creditorii săi în lungile şi dificilele negocieri din ultimele luni.

Reformele propuse de Grecia. Suprimarea avantajelor fiscale pentru insule

Guvernul grec propune totodată suprimarea avantajelor fiscale pentru insulele greceşti (adică reducerea de 30% a TVA aplicată de mai mulţi ani), începând cu insulele cele mai bogate şi cu cele turistice, aşa cum doreau creditorii. Acest proces va începe în octombrie şi se va face treptat, urmând să se încheie până la sfârşitul anului 2016.

În ceea ce priveşte vârsta de pensionare, ea a fost fixată la 67 de ani sau 62 de ani, cu 40 de ani de activitate, şi va fi introdusă treptat până în anul 2022.

În acelaşi timp, va fi redus plafonul cheltuielilor militare cu 100 milioane de euro în 2015 şi cu 200 milioane în 2016, faţă de reducerea de 400 milioane propusă de creditori.

Guvernul grec acceptă de asemenea limitarea creşterii taxei asupra societăţilor, de la 26% la 28%, aşa cum au propus creditorii, precum şi programul de privatizare a numeroase întreprinderi publice.

Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului, a primit un nou plan de reforme din partea Guvernului grec, a anunţat purtătorul său de cuvânt, relatează Le Figaro în pagina electronică.

"Noile propuneri greceşti au fost primite de preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem", a anunţat joi seara pe Twitter purtătorul său de cuvânt, Michel Reijns.

"Este important ca important ca instituţiile (creditoare) să le ia în calcul la evaluarea lor", a subliniat el.

Reforme propuse de Grecia. Creşterea TVA

Noul plan de reforme include o creştere a TVA-ului la 23% pentru serviciile de restauraţie şi la 13% pentru industria hotelieră, precum şi reforme în sistemul de pensii şi în domeniul funcţiei publice. În plus, Grecia intenţionează să elimine scutirea de TVA pentru insulele greceşti, până la sfârşitul lui 2016.

De asemenea, Atena prevede creşterea impozitelor pentru societăţi şi armatori. Propunerile vizează şi creşterea imediată a taxelor pentru produsele de lux şi publicitatea la televiziune.

Atena mai propune relansarea privatizărilor, îngheţate de la sosirea la putere a lui Alexis Tsipras.

Aceste propuneri urmează să fie analizate vineri de creditori - UE, BCE şi FMI - şi supuse sâmbătă miniştrilor de Finanţe din zona euro.

Parlamentul grec va dezbate de asemenea vineri asupra acestui plan de reforme, transmite agenţia ANA.

Duminică, liderii din statele membre UE se vor reuni la Bruxelles pentru a discuta pe tema Greciei.

Astfel, Grecia încearcă să ajungă la un acord cu creditorii şi să obţină un plan de salvare pe o perioadă de trei ani. Guvernul de la Atena a promis că va începe să implementeze unele dintre reformele solicitate de către creditori începând de săptămâna viitoare.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către BCE. Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. 

Statul elen riscă în prezent să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro.