Fiscul elen ia la puricat firmele mutate din Grecia în România, Bulgaria și Cipru

Fiscul elen verifică circa 28.000 de firme care și-au mutat sediul din Grecia în România, Bulgaria sau Cipru, datorită impozitelor pe afaceri și venit mai mici decât în țara lor, scriu publicații internaționale.

Fiscul elen verifică firmele care și-au mutat sediul din Grecia în România, Bulgaria sau Cipru

Cel puțin 28.000 de companii grecești și-au mutat sediile în Bulgaria, România și Cipru, profitând de ratele de impozitare scăzute, care variază între 10% și 16%, comparativ cu cele 22% din Grecia. Cu toate acestea, în spatele acestei „relocări” se află o realitate care se află acum în centrul inspecțiilor fiscale: marea majoritate a companiilor nu au o prezență substanțială în țările de stabilire, dincolo de o cutie poștală sau un cont bancar. În practică, activitatea comercială rămâne pe deplin stabilită în Grecia, scrie dnews.gr.

Peste 18.000 de companii cu interese grecești sunt înregistrate în Bulgaria, 8.500 în România și aproximativ 1.500 în Cipru. Înființarea lor în aceste țări se realizează rapid și cu costuri minime, ceea ce consolidează tendința transferului artificial al sediilor centrale cu unicul scop de a reduce povara fiscală. Cu toate acestea, conform constatărilor AADE, majoritatea acestora nu au birouri, nu angajează personal și nu dezvoltă nicio activitate comercială reală în afara Greciei.

Administrația fiscală greacă a fost mobilizată intens, creând o cooperare strânsă cu autoritățile fiscale ale celor trei țări. În special, Bulgaria furnizează acum date în timp real despre noile companii înființate de greci, permițând AADE să monitorizeze imediat transferurile suspecte de sedii.

Verificări încrucișate ample ale veniturilor și declarațiilor au început deja, primele rezultate arătând că multe dintre aceste companii au de-a face exclusiv cu clienți greci și nu mențin nicio infrastructură profesională substanțială în străinătate.

Fiscul elen verifică dacă există sedii reale

Substanța economică a fiecărei unități este acum analizată cu atenție. Administrația fiscală examinează dacă există sedii reale, personal, operațiuni administrative și activități comerciale în țara în care este declarat sediul social. În absența acestor elemente, societățile sunt clasificate drept „aranjamente artificiale”, iar profiturile lor sunt impozitate în Grecia, în cadrul regulii generale anti-abuz prevăzute de Legea 4174/2013.

În același timp, sunt vizate și cazurile rezidenților fiscali greci care controlează – direct sau indirect – societăți din țări cu impozitare redusă, fără ca acestea să aibă o prezență operațională reală.

Kathimerini: profiturile pot fi impozitate în Grecia, chiar dacă sediul este în alt stat

Autoritățile grecești și-au extins cooperarea cu omologii lor din Bulgaria, România și Cipru pentru a cartografia activitatea reală a companiilor care declară rezidența fiscală străină. Bulgaria furnizează informații în timp real despre companiile nou înregistrate legate de cetățeni greci prin intermediul unui registru comercial echivalent cu Registrul General Comercial al Greciei, scrie Kathimerini.

Verificările preliminare încrucișate arată că veniturile declarate în străinătate provin adesea exclusiv din tranzacții cu întreprinderi grecești. În majoritatea cazurilor, nu există o instituție profesională verificabilă, niciun personal și nicio prezență decizională în afara Greciei. Autoritățile descriu acestea ca fiind aranjamente lipsite de substanță economică, create exclusiv pentru a reduce obligațiile fiscale ale Greciei.

Conform regulii generale anti-abuz din Grecia, funcționarii fiscali pot ignora forma juridică a unei entități înregistrate în străinătate atunci când aceasta nu are un scop economic real. În astfel de cazuri, profiturile pot fi impozitate în Grecia, indiferent de locul în care este înregistrată compania.

AADE analizează, de asemenea, cazuri în care rezidenții fiscali greci controlează direct sau indirect companii din jurisdicții cu impozitare redusă, fără a demonstra operațiuni comerciale reale. Atunci când se constată că astfel de entități nu au nicio activitate reală, profiturile lor sunt adăugate la venitul acționarului grec, indiferent de locul în care au fost raportate câștigurile.