Reacția presei din Elveția după hotărârea istorică a CEDO în favoarea unor femei care s-au plâns că guvernul nu acționează în privința schimbărilor climatice

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ziare influente din Elveţia au criticat miercuri o decizie privind schimbările climatice luată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva guvernului elveţian, declarând că aceasta riscă să submineze democraţia şi să sporească influenţa politică a grupurilor ecologiste, relatează Reuters.

FOTO SHUTTERSTOCK
FOTO SHUTTERSTOCK

Decizia de marţi a CEDO în favoarea asociației a 2.000 de femei elveţiene în vârstă, care au susţinut că eforturile insuficiente ale guvernului de la Berna pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice le pun în pericol viața în timpul valurilor de căldură, este de aşteptat să încurajeze şi alte persoane să introducă cauze privind schimbările climatice împotriva guvernelor.

În motivare, președintele Curții, Siofra O'Leary, a spus că guvernul elvețian nu și-a respectat propriile obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Este clar că generațiile viitoare vor suporta probabil o povară din ce în ce mai gravă a consecințelor eșecurilor și omisiunilor actuale de combatere a schimbărilor climatice”, a spus ea.

Este pentru prima dată când CEDO condamnă un stat pentru lipsa de iniţiative în combaterea schimbărilor climatice.

Hotărârea este obligatorie și poate influența legislația din 46 de țări europene.

În timp ce grupurile ecologiste au sărbătorit decizia curţii de la Strasbourg, ziarele elveţiene au scris că decizia CEDO provoacă îngrijorări că justiţia se amestecă în politică.

„Verdict absurd împotriva Elveţiei: Strasbourg urmăreşte politica climatică din banca judecătorilor", a scris ziarul de centru-dreapta Neue Zuercher Zeitung (NZZ).  

Calificând hotărârea curţii europene drept „jurisprudenţă activistă” care ar putea deschide calea pentru „tot felul de revendicări”, ziarul spune că reclamantele în vârstă sunt de fapt pioni ai lobby-urilor de mediu care au folosit instanţa pentru a ocoli dezbaterile democratice.

Sub titlul „Nu vrem justiţie climatică", cotidianul naţional Blick a calificat decizia instanţei de judecată drept „îndoielnică” şi a avertizat că este probabil să adâncească diviziunile în privinţa politicii climatice.

„Şi în politica europeană, trebuie remarcat, acest lucru se află în mâinile celor care adulmecă judecătorii străini peste tot", scrie ziarul.

La rândul său, cotidianul de centru-stânga Tages-Anzeiger a scris într-un editorial că, deşi instanţa a subliniat limitările agendei climatice a Elveţiei, democraţia va ajunge sub presiune dacă instanţele ar începe să modeleze politica. 

Elveţia, unde referendumurile testează cu regularitate limitele procesului de elaborare a politicilor naţionale, s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 50% până în 2030.

Alte două cereri au fost respinse

CEDO a respins alte două cereri împotriva statului în legătură cu măsurile împotriva schimbărilor climatice: cea a unui fost primar ecologist al unei municipalități de coastă din nordul Franței, respectiv cererea unui tânăr portughez împotriva a 32 de state.

CEDO a trebuit să decidă dacă statele în cauză au încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în particular „dreptul la viață” (articolul 2) și „dreptul la respectarea vieții private și de familie” (articolul 8).

Prima cauză a fost intentată de „Aînées pour la protection du climat” (o asociație formată din 2.500 de femei elvețiene cu o medie de vârstă de 73 de ani) și de patru dintre membrele sale; acestea au depus cereri individuale, care au fost respinse.

Asociația denunța „eșecul autorităților elvețiene de a atenua efectele schimbărilor climatice”, care au un impact negativ asupra condițiilor de viață și a sănătății.

Un al doilea dosar a fost inițiat de europarlamentarul francez Damien Carême, fost primar al orașului Grande-Synthe (Nord) care a acuzat „deficiențele” guvernului francez, argumentând în special că acestea pun orașul de pe coasta Mării Nordului în pericol de inundații.

În 2019, în nume propriu și în calitate de primar, el sesizase deja Consiliul de Stat pentru „inacțiune climatică”. Cea mai înaltă instanță administrativă s-a pronunțat în favoarea municipalității, dar a respins petiția individuală, fapt care l-a determinat să sesizeze CEDO.

În toate cele trei cazuri, avocații au susținut că protecția politică și civilă garantată de Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu are niciun sens dacă planeta este nelocuibilă.

Țările care se confruntă cu aceste plângeri speră ca acestea să fie respinse, motivând că vina pentru schimbările climatice nu poate fi atribuită unei singure țări.

Elveția nu este singura țară afectată de încălzirea globală, a declarat Alain Chablais, reprezentantul țării la audierile de anul trecut. „Această problemă nu poate fi rezolvată doar de Elveția".

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite