Războiul din Ucraina, în pragul iernii. Ce opțiuni au cele două armate
0Contraofensiva surpriză în Harkov și avansul obținut în sud de către forțele armate ucrainene au pus în fața Kremlinului și a comandanților militari ruși o gamă de opțiuni rele, scrie CNN.
La apropierea iernii, alegerile de făcut sunt în primul rând cărui front de luptă să îi acorde prioritatea și în al doilea rând dacă ar fi cazul să intensifice eforturile de a atinge scopul declarat al președintelui rus în Ucraina: capturarea regiunilor Donețk și Luhansk.
Trupele rusești - care în cele șapte luni de război au arătat serioase vulnerabilități logistice - vor avea o sarcină cu atât mai dificilă în condiții de iarnă, când va fi frig și umezeală. Obiectivul principal de a lua Donbasul se prefigurează a fi o sarcină mai complicată pe vreme rea.
În prezent, armata rusă controlează circa 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea și porțiuni din sudul țării – doar că ofensiva pentru cucerirea în întregime a regiunii Donețk a stagnat sau a fost compromisă de contraatacurile ucrainene.
Pe de altă parte, pozițiile defensive rusești din Herson se află sub presiune, deși Moscova a adus întăriri acolo, după ce forțele armate ucrainene au tăiat liniile de aprovizionare pe râul Nipru și au lovit posturi de comandă și depozite de muniție.
Opțiunile Rusiei sunt limitate și în privința forței umane de luptă. Unitățile nou-create precum Corpul al treilea de armată sunt compuse în principal din batalioane de voluntari, în timp ce alte batalioane tactice au suferit pierderi grele și au fost recompuse. Problemele privind disciplina și comanda s-au agravat de la începutul războiului, cum a dovedit retragerea în dezordine din regiunea Harkov, soldații lăsând în urmă cantități semnificative de echipament și muniție.
Nici Ucraina nu stă mai bine după ce a pierdut mii de soldați, inclusiv din cele mai bune unități din Donbas. Și deși maniera în care au reușit să-și conducă rapid atacurile le-a ridicat extrem de mult moralul, „nu-mi pot imagina că se va întâmpla și a doua oară”, spune un oficial militar NATO, care a oferit anonim declarații pentru CNN.
În est, Rusia nu a reușit să-și transpună superioritatea militară în câștiguri teritoriale – circa 40% din Donbas rămâne încă sub control ucrainean. Putin a recunoscut această situație vineri, în fața aliaților săi din Asia, observând că operațiunea ofensivă din est „se derulează lent, dar continuă. Încet, încet, armata rusă ocupă noi teritorii”.
Putin a dat de înțeles că mobilizarea generală nu intră în discuție momentan: „Luptăm doar cu o parte a armatei Rusiei, cea pe bază de contract. Prin urmare, nu ne grăbim deloc în această privință”.
Opțiunile Ucrainei
Potrivit generalului american, fost director CIA și comandant al forțelor SUA în Irak, Ucraina are capacitatea și e de așteptat să recâștige înapoi teritorii și nu ar fi exclus nici să ia înapoi Crimeea și Donbas. Dar lupta va fi lungă și dură, în timp ce și armata Ucrainei se poate confrunta cu dificultăți de aprovizionare, cu insuficiența unităților de luptă bine pregătite pe un front larg, ceea le expune riscurilor contraatacurilor inamice.
În ultimă instanță, succesul pe câmpul de luptă al Ucrainei va depinde de livrarea extinsă și susținută de echipamente occidentale, în timp ce stocurile de muniție ale unora dintre țările care ajută Ucraina se epuizează.
Un scenariu de care se tem unii oficiali vestici este că perspectiva umilinței în luptă ar putea face Kremlinul să reacționeze imprevizibil și chiar să folosească arme nucleare tactice.
„Sunt cu adevărat îngrijorat cu privire la acest gem de scenariu în acest moment. Scopul ar fi să-i terorizeze pe ucraineni pentru a-i forța să capituleze”.
Însă experți precum Olga Olika, director al programului pentru Europa și Asia Centrală al International Crisis Group, sunt de părere că Rusia nu ar avea în vedere o escaladare implicând arme de distrugere în masă care să provoace „represalii internaționale, între care, posibil, implicare militară directă din partea NATO”.
Alți analiști au subliniat că utilizarea acestor arme nu i-ar aduce decât beneficii limitate din punct de vedere militar, existând și posibilitatea ca armata să nu-i asculte ordinul.
„Nu ne putem închipui nici măcar scenariul în care loviturile nucleare ar permite Rusiei să înfrângă determinarea Ucrainei", a declarat generalul Valeri Zalujni, comandantul suprem al forțelor armate ucrainene.
Rusia dispune încă de un arsenal intimidant de rachete balistice și alte tipuri de rachete care ar putea fi folosite nu atât pentru a câștiga teritoriu, cât pentru a provoca daune catastrofale infrastructurii Ucrainei: energie, apă și comunicații.
Este îndemnul celor mai înfocați susținători ai războiului în Rusia, dar și tactica pe care să o adopte forțele Rusiei care în ultimele zile și-a întețit atacurile cu rachete asupra infrastructurii vitale în regiunea Harkov.
În orice caz, războiul a avut o traiectorie diferită, depășind așteptările pesimiste inițiale, astfel că și următoarele luni pot lua un alt curs decât ar fi fost de sperat pe fondul totuși al superiorității militare incontestabile a Rusiei. Un factor ține de sprijinul țărilor europene ce ar continua să canalizeze ajutor continuu în ciuda greutățile întâmpinate la iarnă când vor crește costurile încălzirii.
Opțiunea Rusiei
De partea cealaltă, strategia principală a Rusiei de amenința cu închiderea robinetului la gaz pentru a slăbi susținerea europeană în contextul crizei energetice este pesemne și singurul pariu pe care mizează în privința Ucrainei, cred unii analiști.
„Cea mai bună șansă a lui Putin – poate chiar singura – este ca sprijinul Occidentului să crape pe măsură ce costurile războiului, între care penuria energetică și prețurile în creștere, încep să se resimtă în Europa”, au scris Ivo Daalder și James Lindsay în publicația „Foreign Affairs”.
Prețul gazelor naturale în Europa este de 10 ori mai mare decât în urmă cu un an, ceea ce a adus Rusiei aproximativ 1 miliard de dolari pe zi în primele trei luni ale conflictului din exporturile de energie. Iar regimul de sancțiuni împotriva Rusiei va avea un impact semnificativ doar pe termen lung, deoarece economia rusă este atât de autonomă.
Dar iarna care vine va fi testul decisiv al presiunilor energetice ale Moscovei. În loc să caute un compromis, guvernele europene au ajuns la concluzia că eventuale concesii nu ar face decât să încurajeze Kremlinul. Prin urmare, acestea sunt hotărâte să cheltuiască mult pentru a proteja consumatorii și să adopte o strategie pe termen lung pentru a reduce dependența de energia rusă.
Având în vedere situația actuală de pe câmpul de luptă, nu există prea multe motive pentru ca Ucraina să încerce să obțină un armistițiu, în timp ce Kremlinului i-ar fi greu să răstălmăcească rezultatele "operațiunii sale militare speciale" câtă vreme o treime din Donbas este încă în mâinile ucrainenilor.
Fostul director al CIA și general în rezervă al armatei americane David Petraeus consideră că Rusia se confruntă cu o "situație dezastruoasă" din punct de vedere militar. El a declarat pentru CNN că Rusia „rămâne literalmente fără soldați, muniție, tancuri, vehicule de luptă și așa mai departe".
Un oficial militar al NATO a declarat pentru CNN că se așteaptă ca Putin să fie nevoit să-și regândească poziția până în primăvara anului viitor „dacă NATO rămâne unită în privința problemelor energetice din timpul iernii și dacă Ucraina continuă să lupte Dar el nu va negocia mai devreme, deoarece iarna rece este cea mai bună armă a sa".
După aceea, efectul embargourilor impuse de guvernele occidentale și de Japonia asupra energiei rusești, ca și asupra exporturilor de echipamente de înaltă tehnologie în Rusia va începe să se facă simțit. Sancțiunile își pun deja amprenta asupra producției de armament, forțând armata să scoată tot ce are în depozite.
Se încarcă comentariile...
