Putin se ia de Zelenski pe tema celui de-Al Doilea Război Mondial

Volodimir Zelenski (stânga) şi Vladimir Putin în marja summitului din decembrie 2019 de la Paris privind soluţionarea conflictului armat din estul Ucrainei FOTO EPA-EFE

Preşedintele rus Vladimir Putin îşi continuă campania de promovare a propriei viziuni asupra istoriei celui de-Al Doilea Război Mondial, luându-l la ţintă mai nou pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

Într-un interviu acordat postului de televiziune Rossia 1, liderul de la Kremlin se arată deranjat de o declaraţie făcută de Volodimir Zelenski acum câteva luni în Polonia.

Preşedintele Ucrainei „depreciază” faptele poporului său în timpul „Marelui Război pentru Apărarea Patriei” - aşa cum este numit cel de-Al Doilea Război Mondial în Rusia -, iar cuvintele sale „provoacă o rană morală gravă”, a declarat Vladimir Putin.

El a reacţionat astfel faţă de o declaraţie a lui Zelenski potrivit căreia fostul dictator sovietic Iosif Visarionovici Stalin are partea sa de vină în declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial complotând cu fostul dictator nazist Adolf Hitler. „Polonia şi polonezii au fost primii care au resimţit consecinţele unui complot criminal dintre două regimuri criminale. Acesta a dus la cel de-Al Doilea Război Mondial şi le-a permis naziştilor să pună în mişcare rotiţele Holocaustului”, a spus preşedintele ucrainean pe 27 ianuarie în Polonia cu prilejul unei comemorări a eliberării lagărului de concentrare de la Auschwitz.

Această reacţie a lui Putin are loc cu câteva zile înainte de parada militară prin care Rusia intenţionează să sărbătorească 75 de ani de la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial, un eveniment programat pentru 24 iunie în pofida riscurilor de infectare cu noul coronavirus.

În contextul acestui eveniment, liderul de la Kremlin duce o vastă campanie de impunere a propriei sale viziuni asupra istoriei.

Astfel, Putin aduce acuzaţii în stânga şi în dreapta pe tema declanşării celui de-al Doilea Război Mondial, spălând totodată imaginea lui Stalin, unul dintre cei mai sângeroşi dictatori ai secolului trecut. Ţintele sale sunt în principal Polonia şi Occidentul, cu Franţa şi Marea Britanie în frunte.

Un nou episod al acestei campanii tendenţioase s-a produs vineri sub forma unui articol publicat în revista conservatoare americană „The National Interest”, o binecunoscută sursă de inspiraţie pentru portalul Sputnik, unul dintre canalele de propagandă ale Rusiei lui Putin.

Într-un articol promis încă din decembrie anul trecut şi publicat intenţionat cu câteva zile înainte de parada din Piaţa Roşie de la Moscova, Putin minimizează din nou colaborarea dintre Stalin şi Hitler, atacă dur Polonia şi adoptă poziţia de victimă a unui aşa-zis „revizionism istoric periculos”.

Reluând teoria că Uniunea Sovietică s-a simţit trădată prin Acordurile de la Muenchen, Putin încearcă să îndepărteze astfel reproşurile la adresa lui Stalin legate de semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov şi participarea sa la Invadarea Poloniei (1 septembrie - 6 octombrie 1939). Mai mult, el susţine că de fapt polonezii sunt vinovaţi pentru tragedia lor.

„Vina tragediei pe care a suferit-o Polonia (prin dubla invazie germano-sovietică, n. red.) aparţine în întregime autorităţilor poloneze”, scrie preşedintele rus, acuzând Varşovia, dar şi Franţa şi Germania, de complicitate cu Hitler în lunile dinaintea invaziei.

El se ia totodată de rezoluţia prin care Parlamentul European (PE) denunţă invazia şi împărţirea Poloniei între Hitler şi Stalin, susţinând că face parte dintr-o serie de declaraţii „politizate” şi „ipocrite”.

La 19 septembrie 2019, în contextul împlinirii a 80 de ani de la invadarea Poloniei, forul legislativ european a adoptat o rezoluţie prin care apreciază că cel de-al Doilea Război Mondial a început ca rezultat al acordului de neagresiune şi cooperare dintre nazişti şi sovietici, semnat la 23 august 1939, cu câteva zile înainte de atacul lui Hitler asupra Poloniei, executat cu sprijinul lui Stalin. Este un act „prin care două regimuri totalitare au împărţit Europa în două zone de influenţă”, denunţă PE. Documentul se referă la protocolul adiţional secret al acestui act, prin care Stalin şi-a permis să declanşeze un şir lung de agresiuni şi rapturi teritoriale, vizând inclusiv România, care a fost deposedată în iunie 1940, prin ultimatum, de Basarabia şi Bucovina de Nord.

Totuşi, Putin preferă să ignore acest document şi să se axeze pe Acordurile de la Muenchen, suspectându-i pe britanici şi francezi că au încheiat la rândul lor protocoale secrete. Semnate la 30 septembrie 1938, Acordurile de la Muenchen i-au permis Germaniei naziste să anexeze Regiunea Sudetă, care aparţinea Cehoslovaciei. Dacă occidentalii recunosc că aceste înţelegeri au fost o încercare eşuată de conciliere cu Hitler, oamenii Kremlinului insistă să le prezinte ca un factor declanşator al celui de-al Doilea Război Mondial, tocmai din încercarea de a-l absolvi de orice vină pe Stalin.

Cei care arată cu degetul spre Stalin sunt trataţi drept revizionişti antiruşi, care, potrivit lui Putin, distrug „ordinea mondială” şi destabilizează „principiile unei dezvoltări paşnice”. Ori Rusia este singura ţară care a comis un rapt teritorial în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, prin anexarea peninsulei Crimeea în martie 2014. Anterior anexării Crimeei, Rusia a dus două războaie împotriva unor foste republici sovietice, şi anume împotriva Republicii Moldova, în primăvara - vara anului 1992, şi împotriva Georgiei, în august 2008.

Vladimir Putin a mai formulat poziţii în acest stil pur sovietic, stârnind furie la Varşovia. La începutul anului curent, Polonia a atenţionat că liderul de la Kremlin nu face nimic altceva decât să „reia propaganda stalinistă”, act prin care „zădărniceşte“ atât „efortul comun al experţilor polonezi şi ruşi“, cât şi „reuşitele predecesorilor săi Mihail Gorbaciov şi Boris Elţin” în încercarea de a căuta „o cale a adevărului şi reconcilierii în relaţiile polonezo-ruse“.

Declaraţiile sale pe teme istorice sunt contestate şi de către baltici. Într-o declaraţie comună semnată pe 7 mai, liderii celor trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - avertizează că Moscova „falsifică istoria”. Cei trei lideri îi cer Moscovei să renunţe la această retorică şi să spună „adevărul” despre rolul său în declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial.