Proiectul codului administrativ legiferează autonomia şi favorizează ambiţiile geo-strategice ale Ungariei
0Într-o perioadă în care moţiunea de cenzură la adresa Guvernului şi codurile penale şi de procedură penală au ţinut capul de afiş al principalelor cotidiane şi posturi de televiziune, mai puţină lume a acordat atenţie la ceea ce se întâmplă cu propunerea de adoptare a Codului administrativ, document care ar trebui să ghideze, odată cu adoptarea lui, întreaga administraţie din ţara noastră.
Probabil că relativa lipsă de mediatizare a acestui demers s-a datorat nu atât lipsei sale de importanţă, cât mai ales unor prevederi adăugate pe repede înainte la Senat şi Camera Deputaţilor care îl face, pe alocuri, unul deosebit de periculos pentru ideea de stat suveran şi unitar român. Spunem acest lucru, deoarece, ca de obicei, parlamentarii UDMR au speculat exemplar situaţia tensionată socio-politică din ţara noastră şi au reuşit, văzându-şi interesul lor şi pe cel al Ungariei, să insereze o serie de prevederi în cadrul Codului administrativ care nu fac altceva decât sa reducă aproape de disoluţie autoritatea statului român în unele zone ale ţării, în acele regiuni în care populaţia românească este redusă numeric.
Şi culmea, concluzia exprimată mai sus nu aparţine unui grup de naţionalişti români chitiţi să acuze UDMR pentru tot răul care se abate asupra acestei ţări. Această concluzie a fost exprimată, negru pe alb, de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, într-un interviu acordat recent, în care a susţinut, nici mai mult nici mai puţin, că aplicarea Codului administrativ va favoriza obţinerea autonomiei!!!
Citind cu atenţie propunerile formulate pe marginea codului administrativ, nu putem decât să îi dam dreptate domnului Borboly Csaba, care oricum numai de naţionalism românesc nu poate fi acuzat! Prin acest proiect, UDMR intenţionează să dilueze rolul prefectului, pentru a nu mai putea ataca, cu aceeaşi consecvenţă, deciziile emise de administraţiile publice locale. Pentru cine nu cunoaşte îndeaproape problemele întâmpinate de-a lungul anilor de prefecţii din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş este suficient să reamintim câteva exemple elocvente:
1. aşa-zisul drapel al ţinutului secuiesc arborat sfidător de primarii şi preşedinţii de consilii judeţene din Harghita şi Covasna pe instituţiile publice, fie că era vorba de clădiri ale primăriilor, consiliilor judeţene, spitalelor municipale şi, poate cel mai periculos, pe şcoli! Sunt numeroase procesele, toate, dar absolut toate câştigate de prefecţi în instanţe, în ceea ce priveşte înlăturarea acestui simbol autonomist, inventat în anul 2004 de Consiliul Naţional Secuiesc, de pe instituţiile publice. Şi culmea, chiar cu sentinţă judecătorească definitivă şi irevocabilă, numeroşi primari UDMR au refuzat să se supună deciziei instanţei de judecată. Prefecţii a trebuit sa intervină din nou, iarăşi în instanţă, pentru a forţa acordarea unei amenzi zilnice pentru nepunerea în aplicare a sentinţei judecătoreşti, de abia aşa, cu chiu cu vai, edilii unor localităţi fiind convinşi să înlăture acel pretins drapel al unei regiuni care de fapt şi de drept nu a existat niciodată în în istorie!! Nu mai vorbim de unele drapele ale Ungariei, arborate ostentativ pe unele instituţii publice cu ocazia unor evenimente ale minorităţii şi uitate acolo cu lunile. Fără o intervenţie din partea reprezentantului guvernului în teritoriu, probabil că drapelele respective ar flutura şi acum pe acele instituţii publice ale statului român!!
Se încarcă comentariile...
