Președintele Poloniei: UE, o „stea în declin”. Avertisment dur privind imperialismul rus
0Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a lansat un atac frontal la adresa politicilor Uniunii Europene, pe care a descris-o drept o „stea în declin”, avertizând totodată asupra pericolului reprezentat de imperialismul rus. Declarațiile au fost făcute în fața corpului diplomatic, relatează Euronews.
Deși s-a declarat un susținător al ideii de integrare europeană, Nawrocki a criticat deschis mai multe direcții ale actualei politici comunitare, inclusiv Pactul Verde European, acordul comercial UE–MERCOSUR, tendințele de centralizare excesivă și politica de migrație. Liderul de la Varșovia a subliniat că își dorește „o Polonie puternică într-o Uniune Europeană sănătoasă”.
„Polonia trebuie să se afle în avangarda reformării Uniunii Europene — o Uniune deschisă statelor care nu sunt de acord cu continuarea actualelor politici, dar care nu resping ideea unei Europe unite”, a declarat președintele polonez.
În discursul său, Nawrocki a acordat un spațiu amplu subiectului pe care l-a numit „imperialismul rus”, afirmând că Federația Rusă urmărește nu doar reprimarea propriilor cetățeni, ci și expansiunea teritorială, recurgând la crime în masă și la atacuri deliberate asupra infrastructurii civile, inclusiv spitale și școli.
„Polonia, care de secole se învecinează cu Rusia, înțelege poate mai bine decât alții amenințarea venită de la Moscova”, a avertizat șeful statului.
Potrivit acestuia, Rusia nu va renunța la ambițiile expansioniste nici după încheierea războiului împotriva Ucrainei. „Doar consolidarea capacităților de apărare ale tuturor aliaților și unitatea noastră pot descuraja Rusia”, a punctat Nawrocki.
Preocupări față de viitorul UE în Germania
Și în Germania se conturează tot mai vizibil o dezbatere privind viitorul Uniunii Europene, pe fondul ascensiunii partidelor naționaliste, al războiului prelungit din Ucraina și al tensiunilor cu administrația președintelui american Donald Trump. Un scepticism considerat până recent neobișnuit la Berlin alimentează temeri privind o slăbire pe termen lung sau chiar o marginalizare treptată a Uniunii în forma sa actuală.
La cincisprezece ani de la criza zonei euro, întrebarea dacă Germania mai crede necondiționat în proiectul european începe să fie formulată deschis în cercurile politice și academice. Potrivit unor oficiali și analiști citați de Le Monde, dificultatea celor 27 de state membre de a acționa unitar în fața presiunilor externe și a fragmentării interne a erodat încrederea în capacitatea UE de a funcționa ca un actor politic și strategic, nu doar ca un spațiu economic.
Factori de presiune asupra Uniunii
La Berlin sunt invocați mai mulți factori care pun sub semnul întrebării coeziunea Uniunii Europene:
-creșterea rapidă a influenței partidelor naționaliste și eurosceptice în mai multe state membre;
-continuarea războiului din Ucraina, ajuns la al patrulea an, fără perspective clare de încetare a focului;
-dificultatea UE de a formula un răspuns coerent la criticile și presiunile repetate venite din partea administrației Trump.
e și eurosceptice în mai multe state membre;
-continuarea războiului din Ucraina, ajuns la al patrulea an, fără perspective clare de încetare a focului;
-dificultatea UE de a formula un răspuns coerent la criticile și presiunile repetate venite din partea administrației Trump.
În acest context, spun unii responsabili germani, Uniunea riscă să rămână limitată la rolul de piață comună, fără capacitatea de a-și consolida dimensiunea de securitate și politică externă.
Franziska Brantner, copreședintă a Partidului Verzilor din Germania, recunoaște existența unui scepticism în creștere față de proiectul european, inclusiv în rândul susținătorilor tradiționali ai integrării.
„Când apăr ideea Europei, mi se spune: cu cine vrei să construiești această Europă?”, afirmă ea, invocând pozițiile eurosceptice ale guvernului italian condus de Giorgia Meloni, precum și ale Ungariei, Cehiei și Slovaciei.
Un alt motiv de neliniște pentru Berlin este situația politică din Franța. Slăbirea poziției interne a președintelui Emmanuel Macron și posibilitatea ca lidera extremei drepte, Marine Le Pen, să câștige alegerile prezidențiale din 2027 îi determină pe unii decidenți germani să evite inițiative ambițioase în domenii sensibile precum apărarea și securitatea comună.
În acest context, există temeri că diviziunile interne, amplificate de presiunile externe, ar putea bloca progresul european într-un moment considerat crucial.
Dezbaterea germană se înscrie într-un cadru mai larg. Mark Leonard, director și cofondator al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), a avertizat anterior că ordinea internațională liberală se apropie de final sau ar putea fi deja depășită.
Declarații recente ale unor oficiali americani, care subliniază o viziune asupra relațiilor internaționale bazată pe forță și putere, au alimentat percepția că unitatea Occidentului este pusă la încercare. În acest climat, spun analiștii, viitorul Uniunii Europene ca proiect politic rămâne deschis și tot mai contestat chiar în centrul său tradițional de susținere.
Se încarcă comentariile...
