Pentru prima oară după război, preşedintele Serbiei şi cel al Kosovo s-au întâlnit pe teren neutru, la Bruxelles

Întâlnirea dintre liderii de la Belgrad şi Priştina a fost mediată de şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton

Progresele în relaţiile dintre Serbia şi Kosovo au marcate, miercuri, de o primă întâlnire, mai degrabă simbolică, între preşedintele sârb, Tomislav Nikolici, şi cel kosovar, Atifete Jahjaga. Întrevederea a avut loc la Bruxelles, sub auspiciile Uniunii Europene.

Şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton, a avut, în întâlniri separate cu preşedintele Serbiei, Tomislav Nikolici, şi apoi cu preşedintele Kosovo, Atifete Jahjaga. Astfel a început dialogul politic între Belgrad şi Pristina la cel mai înalt nivel.

După aceste întrevederi a avut loc reuniunea trilaterală Ashton, Nikolic şi Jahjaga. Şefa statului kosovar a avut discuţii şi cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, dar şi cu adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA, Philip Reeker, responsabil de Balcanii de Vest.

Analiştii de la Belgrad spun că întâlnirea Nikolici-Jahjaga arată efortul celor două părţi de a face pe plac Bruxelles-ului şi de a primi o recompensă în drumul lor către UE.

Conducerea şi simpatizanţii Partidului Radical din Serbia (SRS) au protestat la adresa preşedintelui Serbiei, Tomislav Nikolici, acuzându-l de trădare pentru faptul că a acceptat să se întâlnească cu preşedintele kosovar, Atifete Jahjaga.

Vicepreşedintele acestei formatiuni politice, Nemanjia Sarovic, a declarat, în faţa celor peste 150 de susţinători SRS, că "Tomislav Nikolic face exact ceea ce a făcut şi fostul preşedinte,Boris Tadici, reamintind că Nikolici a depus un jurământ atunci când a fost investit în funcţia de preşedinte al statului prin care s-a angajat să acţioneze în vederea păstrării integrităţii teritoriale şi suveranităţii ţării.

Şi în Kosovo, reprezentanţii opoziţiei au criticat vehement întâlnirea celor doi preşedinţi. La Pristina, opoziţia consideră că o asemenea reuniune trebuie să se desfăşoare numai după ce Serbia îi va recunoaşte independenţa.

Problema cea mai spinoasă în relaţiile dintre Belgrad şi Pristina rămâne sprijinul acordat de Serbia conaţionalilor săi din nordul Kosovo, unde aceştia sunt majoritari, controlând în această regiune, care practic scapă de sub controlul kosovarilor, instituţii precum şcoli şi tribunale.

Belgradul solicită o largă autonomie pentru cei 40.000 de sârbi care trăiesc în nordul Kosovo, dar şi pentru ceilalţi 80.000 din enclavele împrăştiate în sudul fostei sale provincii care şi-a proclamat unilaterală independenţa în anul 2008.